1858

Politică europeană

Ianuarie 14, atentat nereuşit împotriva lui Napoleon III, încercat de italianul Felice Orsini. Arestat şi închis, atentatorul îi scrie din închisoare împăratului convingîndu-l, se pare, de urgenţa problemei italiene în plan european; iulie 20, Cavour şi Napoleon III se întîlnesc la Plombières, unde discută despre o nouă organizare a Italiei. Piemontul este de acord să cedeze Franţei Nisa şi Savoia, în schimb va fi susţinut de aceasta în anexarea teritoriilor de la nord şi vest de Apenini. La sud de aceste zone, cu excepţia Romei şi a unui mic teritoriu din jurul ei, avea să ia naştere un regat al Italiei Centrale. Regatul Napolitan va rămîne ca atare, dar nu va mai fi sub stăpînirea Bourbonilor. Cele trei regate ar fi urmat apoi să formeze o confederaţie prezidată de Papă; decembrie 10, tratat de alianţă între Franţa şi Piemont împotriva Austriei 

Politică românească

Mai 22-august 19, conferinţa de la Paris a celor şapte puteri (Franţa, Anglia, Prusia, Turcia, Regatul Sardiniei, Austria), unde se semnează o convenţie referitoare la statutul Principatelor Române. Acestea urmau să poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Tării Româneşti, fiecare urmînd să aibă domnitor, guvern şi adunare legislativă proprii, dar o Comisie Centrală ar fi alcătuit legile de interes comun, iar Curtea de Casaţie ar fi fost comună. Documentul acesta va reprezenta legea fundamentală a Principatelor pînă în 1864; el introduce răspunderea ministerială, desfiinţează rangurile şi privilegiile boiereşti, reglementează raporturile dintre ţărani şi proprietarii de pămînt, precizează modalităţile prin care se aleg reprezentanţii în Adunarea Electivă (pe baza unui cens important); octombrie, în fiecare Principat sunt numiţi trei caimacami; decembrie-1959, ianuarie, sunt organizate alegeri pentru reprezentanţii din adunările elective ale Principatelor Române. 

Societate, cultură

Periodice

Apare revista Patria

Autori, s-au născut

Barbu Ştefănescu Delavrancea; Enea Hodoş; Alexandru Vlahuţă; Nicolae D. Xenopol; Duiliu Zamfirescu 

Autori, au murit

Eufrosin Poteca; Dimitrie Ralet 

Opere străine

Opere româneşti

Lyra (Constantin Aricescu); Omer, Iliada, cu o Disertaţie despre hexametrul antic helen şi modern românesc şi ceva despre limbǎ (Costache Aristia); Matei Basarab sau Dorobanţi şi Seimeni (George A. Baronzi); Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria (Dimitrie Bolintineanu); Legende sau basme naţionale în versuri, I-Il (Dimitrie Bolintineanu); Melodii române (Dimitrie Bolintineanu); Călătorii în Moldova (Dimitrie Bolintineanu); Crestomaţie sau Analecte literare din cărţile mai vechi şi nouă româneşti, tipărite şi manuscrise, începînd de la secoluI XVI pînă la al XIX, cu Notiţă literară (Timotei Cipariu); Escursiuni în Germania Meridională. Memorii artistice, istorice şi critice (Nicolae Filimon); Cămătarul, istorie simţimintală a unui compatriot care pe aripile amorului ajunge la închisoare. Anecdotă (Pantazi Ghica); O lacrimă a poetului Cârlova. Nuvelă (Pantazi Ghica); Biblicele sau Notiţii historice, philosophice, religiose şi politice asupra Bibliei (Ion Heliade Rădulescu); Dossier relatif aux Principautés Danubiennes (Ion Heliade Rădulescu); Diata lui Cilibiu Moisi vestitul (Celibi Moise); Bucur, istoria fundării Bucureştilor, roman (Alexandru Pelimon); Suvenire şi impresii de călătorie în România (Dimitrie Ralet); Bulgaria şi Constantinopole (Dimitrie Ralet)