1893

Mai 21, se înfiinţează Partidul Socialist Sicilian (la Palermo); iunie 23, camerele de Muncă din Italia se întrunesc la Parma şi se organizează în federaţie; august 6, se reunesc la Imola formaţiunile Partidului Socialist Revoluţionar (anarhist) pentru a adera la Partidul Muncitorilor (condus de Turati), viitorul Partid Socialist Italian; august 13, prin adoptarea la Budapesta a unui decret de lege (XXV/1893) care reglementa de către stat sistemul de salarizare a profesorilor din şcolile elementare comunale şi confesionale, unde salariile ridicate fixate de stat nu puteau fi suportate de comune, se face un pas decisiv în desfiinţarea şcolilor ne-maghiarilor şi în politica maghiară de deznaţionalizare a populaţiei ne-maghiare; septembrie 2, congres al Partidul Muncitorilor (condus de Turati), la Reggio-Emilia. Partidul îşi schimbă numele în Partidul Socialist al Muncitorilor Italieni, iar ulterior în Partidul Socialist Italian. Revendicările formulate cu această ocazie cuprind: ziua de muncă de 8 ore, legislaţie socială, vot universal, apărarea instituţiilor constituţionale. Formaţiunea politică se plasează pe poziţii opuse faţă de autoritarismul lui Crispi

Aprilie 12-15, congres de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, organizat la Bucureşti; mai 23, se emite legea tocmelilor agricole în România, avînd drept consecinţă ameliorarea situaţiei economice a ţărănimii; iunie 23-24, conferinţa Partidului Naţional Român din Transilvania, la Sibiu, susţine Memorandumul şi protestează împotriva persecuţiilor la care erau supuşi oamenii politici români din Transilvania; decembrie 21, este parafat un nou cod comercial între România şi Austro-Ungaria, în baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, încheindu-se astfel războiul comercial dintre cele două state

Moş Teacă. Din cazarmă (Anton Bacalbaşa); Elemente de istoria românilor, I-III (Neculae Beldiceanu, 1893-1894); Poezii (Neculae Beldiceanu); Doine (Neculae Beldiceanu); Petru Maior (Gheorghe Bogdan-Duică); O călătorie în satele româneşti din gubernia Kerson (Teodor T. Burada), Cîntecul lui Mihai Viteazul la românii din Bithinia (Asia Mică) (Teodor T. Burada); S-au dus în ţară (Ilarie Chendi); Între vis şi viaţă (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Renegatul. Melopee în trei acte (Mircea Demetriade); Instrucţiunea în Englitera (Moses Gaster); Amintiri asupra Istoriei regenerărei române sau Evenimentele de la 1848 (Ion Heliade Rădulescu); Cântarea dimineţei. Cuvintele de -, Musica de B. Fianchetti (Ion Heliade Rădulescu); Manual de istoria literaturii române (Enea Hodoş); Poezii (Nicolae Iorga), Schiţe din literatura română, I-II (Nicolae Iorga, 1893-1894); Satire poporane române (Simion Florea Marian); Nuvele (Sofia Nădejde); Scrieri complecte, I-VI (Iacob Negruzzi, 1893-1897); Teatru (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Chestiuni politice (George Panu) Sufragiul universal (George Panu); Portrete şi tipuri parlamentare (George Panu); Jocuri copilăreşti, Culese de la aromânii din Macedonia (Pericle Papahagi); Figuri literare contimpurane (Nicolae Petraşcu); Leonat cel tînăr. Istorie în versuri (Ion Pop-Reteganul); Predici şi cuvîntări, studiu introductiv şi note de arhim. Veniamin Micle (Eufrosin Poteca); Gramatica istorică a limbii române pentru clasa a V-a secundară, (Ioan Rădulescu-Pogoneanu); Ardealul, studiu istoric (Ioan Slavici); Despre copiii orfani (Smara); Tot anecdote populare, III (Teodor Dimitrie Speranţia); Homer întinerit. Cartea I din Iliada (Teodor Dimitrie Speranţia); Vorba de acasă (Teodor Dimitrie Speranţia); Proza, I-II (Teodor Dimitrie Speranţia, 1893-1894); Dan (Alexandru Vlahuţă); Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viaţa şi activitatea lui. Discurs de recepţiune ( Iosif Vulcan); Ştefan Vodă cel Tînăr (Iosif Vulcan).