Cârlova Vasile
| Data şi locul naşterii |
|
4 februarie 1809, Buzău |
| Data şi locul morţii |
|
18 septembrie 1831, Craiova |
| Abstract |
|
Poet. Născut într-o familie de mică nobilime munteană, studiază cu un preceptor la Tîrgovişte şi la Bucureşti. Educaţia sa se supunea, încă, canoanelor secolului al XVIII-lea, întemeindu-se pe cunoaşterea culturii franceze şi greceşti. Se angajează într-o acţiune discretă de difuzare a autorilor străini în română, traduce Hero şi Leandru al poetului grec Musaios, şi primul act al dramei lui Voltaire, Zaïre. Producţia sa poetică, foarte puţină cantitativ, se compune din numai cinci texte. Debutul literar (1830) se petrece sub egida lui Heliade Rădulescu, cu publicarea, în Curierul românesc, a trei poeme: Păstorul întristat, Ruinurile Tîrgoviştii, Înserare; în 1839, publică, tot în aceeaşi revistă, postumele Rugăciunea şi Marşul oştirii române. Înrolat în armată, poetul moare în 1830, la numai 22 de ani. Cu Cârlova se încheie perioada de tranziţie a poeziei româneşti moderne: formelor şi temelor neoanacreontice şi neoclasice le urmează faza de afirmare a esteticii romantice. Acest pasaj este marcat de publicarea poemului Ruinurile Tîrgoviştii, unde pentru prima oară se intuieşte opoziţia trecut-prezent exemplificată prin utilizarea motivului ruinelor, simbol al vechii glorii naţionale |
| Bibliografie |
|
Poezii (Bucureşti, 1906) |