Marienescu Atanasie Marian

Folclorista, etnografo e prosatore. Studi universitari di Diritto a Pest e a Vienna (laurea nel 1856), dottorato in Diritto, intraprenderà la carriera di notaio, sarà cancelliere e giudice in tribunali della Transilvania e di Budapest. Esordisce con la poesia Mila păcii [Compassione per la pace] (nella revista Amicul poporului [L’Amico del popolo], 1848). Collabora ai più autorevoli periodici pubblicati nelle province rumene dell’Impero Austro-Ungarico (Albina [L’Ape], Columna lui Traian [La Colonna di Traiano], Concordia [La Concordia], Familia [La Famiglia], Foaie pentru minte, inimă şi literatură [Foglio per la mente, il cuore e la letteratura], Gazeta de Transilvania [La Gazzetta di Transilvania], Luminătorul  [Colui che illumina], Naţionalul[Il Nazionale], Opinca [La ciocia], Telegraful român [Il Telegrafo rumeno], Transilvania ecc.). Si dedica a un’intensa attività di folclorista, etnografo, storico, mettendo in pratica i precetti della Scuola transilvana, difendendo una visione illuminista della cultura nazionale. Membro dell’ Accademia Rumena (1881). Sporadicamente autore di letteratura originale, non si distingue per originalità; pubblica su periodici versi patriottici, imitazione di quelli folclorici, Florile amorului [I fiori dell’amore], Păstorii iubitori [Gli amanti pastori], Strigoiul [Lo spettro], una novella storica, Petru Rareşiu, principele Moldovei [Petru Rareş, principe della Moldavia] (1862), un dramma Peţitorii, [I sensali] (1905)

Doi Foscari [Due Foscari] (Timişoara, 1851); Detorinţele noastre, un discurs popular închinat preoţilor şi învăţătorilor români [I nostri obblighi, un discorso popolare rivolto ai preti e ai maestri rumeni] (Viena, 1858); Învăţătorul şi poporul [Il maestro e il popolo] (Sibiu, 1858); Poesia popurala [La poesia popolare], I (Pesta, 1859); Istoria română naţională pentur tinerimea română [La storia rumena nazionale per la gioventù rumena] (Sibiu, 1861); Petru Rareşiu, principele Moldovei [Petru Rareş, principe della Moldavia] (Sibiu, 1862); Poesia popurala [La poesia popolare], II (Viena, 1867); Epistola deschisă catra dnii protopopi, preoţi, profesori, învăţători şi cătră literaţii români [Lettera aperta ai signori arcipreti, preti, professori, maestri e ai letterati rumeni] (Pesta, 1870); Doi feţi cotofeţi sau doi copii cu părul de aur [Due ragazzi ragazzotti o due bambini dai capelli d’oro] (Pesta, 1871); Arghir şi Ileana Cosînzeana [Arghir e Ileana Cosînzeana] (Pesta, 1872); Seran şi Zoran, Setilă, Mezilă şi Zorilă [Seratino e Albino, Serino, Mezzano e Albino] (Pesta, 1873); Urieşul cu ochi în frunte. Urga Murga [Il gigante con l’occhio in fronte. Urga Murga] (Pesta, 1874); Steaua Magilor sau Cîntece la Naşterea Domnului Isus Cristos [La stella dei Magi o canti per la Nascita di Nostro Signore Gesù Cristo] (Biserica-Albă, 1875); Viaţa şi operele lui Petru Maior [Vita e opere di Petru Maior] (Bucureşti, 1881); Cultul păgîn şi creştin, I, Sărbătorile şi datinile romane vechi [Il culto pagano e cristiano, I, Le festività e gli antichi usi rumeni] (Bucureşti, 1884); Novăceştii [I Novăceşti] (Timişoara, 1886); Dialectul român bănăţean [Il dialetto rumeno del Banato] (Lugoj, 1902); Sara, Miază-noapte şi Zorile [Sera, Mezzanotte e Alba] (Sibiu, 1908); Ţara Severinului sau Oltenia [La regione del Severin o l’Oltenia] (Bucureşti, 1910)