Densusianu Ovid
| Data şi locul naşterii |
|
29 decembrie 1873, Satu Lung, Braşov |
| Data şi locul morţii |
|
8 iunie 1938, Bucureşti |
| Abstract |
|
Poet, critic şi istoric literar, descendent la unei vechi familii de intelectuali patrioţi ardeleni. Licenţă în Litere la Universitatea din Iaşi (1892). Împreună cu tatăl şi cu unchiul său, Aron şi Nicolae Densuşianu, scoate Revista critică-literară, de orientare anti-junimistă (1893-1897). Studii doctorale la Paris. Devine profesor la Universitatea din Bucureşti, la Catedra de filologie romanică (1902-1938), unde va contribui la formarea unor importante personalităţi ale perioadei interbelice, în spiritul esteticii moderniste, simboliste, şi a francofiliei culturale. Întemeiază şi conduce, în paralel cu o colaborare susţinută la publicaţii de specialitate, revista literară Vieaţa nouă (1905 – 1925), adevărată “tribună” a curentului simbolist şi romanic, preconizat de O. Densusianu. Creează Institutul de Filologie şi Folclor (1914). Poet lipsit de har aparte (plachetele publicate între 1912 şi 1925 stau mărturie), este în schimb un critic rafinat al noii literaturi a epocii |
| Bibliografie |
|
Ayméry de Charbonne dans la chanson de pélérinage de Charlemagne (Paris, 1896); La prise de Cordres et de Sébille (Paris, 1896); Un essai de résurection littéraire (Paris, 1899); Poezia nouă (în Conferinţele “Vieţii nouă”, I, Bucureşti, 1911); Limanuri albe (Paris, 1912); Histoire de la langue roumaine (vol. I – 1906, Paris); Graiul nostru. Texte din toate părţile locuite de români (I-II, Bucureşti, 1906-1908) |
|
|