Dobrogeanu-Gherea Constantin
|
Dobrogeanu-Gherea Constantin, pseudonimul lui Solomon Katz |
| data şi locul naşterii |
|
21 mai 1855, Slavianka, azi în Ucraina |
| data şi locul morţii |
|
7 mai 1920, Bucureşti |
| Abstract |
|
Critic literar şi ideolog al mişcării socialiste româneşti. Ajunge în România în tinereţe (1875), refugiindu-se din Imperiul Ţarist, unde era urmărit pentru activitatea desfăşurată în cercurile narodnice studenţeşti, revoluţionare. Ca activist socialist urmărit de poliţia ţaristă, are parte de o existenţă aventuroasă. Revine în România în 1879, din 1882 ţine, în calitate de concesionar, restaurantul gării din Ploieşti, în 1890 primeşte cetăţenia română. Contribuie la editarea primelor publicaţii româneşti socialiste (Basarabia – 1879, România viitoare – 1880, Contemporanul – 1881), lider al mişcării socialiste muncitoreşti româneşti şi europene. Debutează în publicistica politică românească în 1883, în ziarul Emanciparea, iar în critica literară în 1885, cu articolul “Stefan Hudici”, schiţă dramatică de V.G. Morţun, în Contemporanul. Principalele sale studii critice, Personalitatea şi morala în artă (1886), Asupra criticei (1887), Tendenţionismul şi tezismul în artă (1887), Eminescu (1887), I.L. Caragiale (1890), Asupra criticei metafizice şi ştiinţifice (1893), Materialismul economic şi literatura (1896), Poetul ţărănimei (1897), îl impun ca pe întemeietorul metodei analitice şi primul teoretician literar marxist, principal adversar al lui Titu Maiorescu, creator de grupare şi de şcoală (cu precădere la revista Contemporanul). Abandonează preocupările literare pentru domeniul sociologiei |
| Bibliografie |
|
Studii critice, I-III (Bucureşti, 1890 – 1897); Din trecutul depărtat (Bucureşti, 1910); Neoiobăgia (Bucureşti, 1910) |