1820 | Antologii | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

1820

Barbu Paris Mumuleanu

Rost de poezii

 

Înainte cuvîntare

 

Cum că toate neamurile Evropii sînt poleite cu învăţăturile, noi vedem prin lumina ştiinţelor ce dobîndim de la dînşii. Necurmat veacurile au scos oameni mari, după cum în Plutarh vedem, mulţi moraliceşti scriitori, mulţi filosofi, mulţi ritori, mulţi istornici şi mulţi poeţi. La cîte un veac s-au arătat foarte nalţi scriitori, carii scrie minunate scrieri în poezii. Unii au scris tragodii şi drame, alţii opere şi comodii, iar alţii ode şi cantaturi. Această supţire materie şi organ al duhului au luat începutul de la vestitul Omir, carele au scris războiul Troadei. Acesta au fost întîiul poet şi de la acest ş-au luat începutul poezia, a căruia iscusinţă de condei este pildă întru toate academiile evropenilor, alt care ar fi născocit această faptă mainainte de dînsul nu avem cunoscut, ci acesta au fost începutul şi asemenea lui nu iaste măcar de i-au şi urmat mulţi, dar nu au putut ajunge la acea mărire de condei şi cei mai în urmă de dînsul poeţi elineşti, cum Aristofan, Evripid, Esiod, au scris minunate poezii teatriceşti, tragodii, drame şi comodii. Apoi acea aşternere de condei şi naltă fandasie nimini nu au mai avut-o. Nu puţin au fost şi fandasia lui Virghilie şi a lui Ovid, vestiţi poeţi ai romanilor, dar tot cel dintîi Omir este vîrf poeţilor şi în toate veacurile va fi mai mare lauda lui. Noi vedem că şi între vestiţii poeţi franţezi au ieşit duhuri şi fandasii, mai vîrtos între ceilalţi mulţi Racine şi Boileau nu puţin naştere de duh şi fandasie au arătat. Iar întîierea şi căderea toţi lui Omir au dat. Toţi ceia ce înţeleg pre acest poet se spăimîntează de înălţimea condeiului său. Această faptă a poeziii nu este alt decît o mişcare a simţirii, o patimă sufletească şi o naştere a fandasiii. Acel năluc al minţii pătimind de un ce, ţese idei şi păreri, alcătuind stihuri după patimi şi înălţimea duhului. La această materie rîvna cea firească şi duhul covîrşeşte ştiinţa. Ştiinţa este numai pentru buna podoabă, iar nu şi pentru mult ajutoriu. Unde duhul fierbe ca o smoală, ajutoriul este firesc, numai gustul lipseşte. Eu, numind stihuri şi poezii, nu zic alt decît un organ muzicesc, lucru cel mai pătimaş şi mai simţitoriu la fire. Aceste deopotrivă au putearea a domoli verice inimă împietrită. La muzică să întrebuinţează stihuri, şi la stihuri muzică. Nu este ureche, nici suflare a nu simţi puterea acestii mişcări. D-o asemenea mişcare a patimilor celor dinlăuntru fiind plecat şi eu, îndemnul cel de din afară m-au supus acestor ostenele şi în slobozenia vremii cei politiceşti am întins condeiul sprea ceea ce fandasia au ajuns, iar nu şi ajutoriul ştiinţelor. Firea mi-au dat aceea, creşterea m-au supus ticăloşiilor. Nimic alt ajutoriu din streine limbi nu am de a împuternici condeiul, decît o lirică a lui Athanasie Hristopul, acestuia la unele din bucăţi am fost următoriu, precum şi acesta lui Anacreon şi acest între cei vechi au stătut vestit liricesc poet, şi Athanasie între cei de acum greci. Lauda acestuia au mişcat şi patimile mele şi cu al lui ajutor am alcătuit şi eu aceste bagateluri nu privind la a mea laudă, ci ca cu acest mijloc să aprinz o obştească rîvnă între cei de acum tineri, şi cel care să va arăta dintîiu scriitoriu şi poet neamului, vom alege patria lui şi vom da întîiere, precum elinii Heronii pentru Plutarh.

Paris Mumuleanu

În Bucureşti, în cea de

 nou făcută tipografie, 1820

 

(Barbu Paris Mumuleanu, Rost de poezii, în G. Ivaşcu (ed.), Din istoria teoriei şi a criticii literare româneşti, I, 1812-1866, EDP, Bucureşti, 1967, pp. 90-91)

 

 
ultimo aggiornamento: 30-Mar-2007
Condividi su Facebook Twitter LinkedIn
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2024 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina