1852 | Antologii | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

1852

Vasile Alecsandri

Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă

Comedie cu cîntice, în 3 acte

Reprezentată pe Teatrul Naţional din Iaşi, în beneficiul artiştilor romîni, la 1850

 

Actul I

 

Teatrul reprezintă uliţa Păcurarii plină de omăt; în stînga, în fund, se vede bariera închisă. La rîdicare cortinei se aud chiote şi pocnete surugieşti. Bariera se rîdică şi încep a trece în fund vro 16 cai d epoştă, carii trag o trăsură veche pusă pe tălpi de sanie. Caii întră în culisele din dreapta, dar trăsura rămîne troienită în mijlocul scenei. În coada trăsurii sînt aninate o mulţime de sipete şi de cutii, iar pe deasupra lor şede o ţigancă învălită într-o cergă strenţeroasă; ea ţine în mînă o cutie cu bonete. Pe capră stă un fecior boieresc, ţiind altă cutie. Înîntru se află cucoana Chiriţa, Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă Bîrzoi. Începe a însera şi a ninge.

 

Scena 1

CHIRIŢA, ARISTIŢA, CALIPSIŢA, GULIŢĂ, ŢIGANCA, FECIORUL, SLUJITORUL DE BARIERĂ, UN SURUGIU

SLUJITORUL (alergînd după trăsură, zice ţigancei din coadă): Cine zici că-i în trăsură?...

ŢIGANCA: Cucoana Chiriţa.

SLUJ l TORUL: Cum?... Criţa?

ŢIGANCA: Chiriţa... surdule.

SLUJITORUL: Chiriţa Surdulea?... Da cască-ţi pliscul mai tare... cioară, si cîrîie mai dezgheţat... Ce cucoană-i în trăsură?

ŢIGANCA: Du-te pîrlii! că doar n-am să-ţi toc la ureche pînă mîine.

SLUJITORUL: De!... Baragladină, te-ai plictisit?

ŢIGANCA: Baragladină eşti tu, guleratule!

SLUJITORUL: Ian vezi moachia că s-o fudulit... (Azvîrle în ţigancă cu omăt!) Hîşi, cîrîitoare!

ŢIGANCA: Şezi binişor, blăstămatule, că te ie dracu.

SLUJITORUL: Hîşi, ciocănitoare!...

ŢIGANCA: Bată-te pîrdalnicu să te bată!... şezi binisor.

SLUJITORUL: Hîşi, duh de baltă...

C H l R l Ţ A (scoţînd capul şi primind omătul în obraz): Ce este? ce-aţi păţit... carnacsî! că era să mă chiorască!... Cine-azvîrle cu bulgări?... (Cătră ţigancă:) Ce te-o apucat, mă rog, coţofano, de cîrîi ca cioara-n par?... Ie sama la lucruri bine, şi taci din plisc. (întorcîndu-se către fecior.) Şi tu, mojicule, ce stai în capră ca un degerat şi nu zici surugiilor să meargă?... Vai, bată-vă crucea, mangosiţilor, c-o să-mi faceţi zile fripte!...

SLUIITORUL (La oblon). Cucoană...

C H IRITA: Ce-i?

SLUJITORUL: Cum îi numele d-tale?

CHIRIŢA: Cum mi l-o dat nînaşu... Lipseşti de-acole.

SLUJITORUL: Aşa ştiu şi eu... d-apoi vezi, cucoană, că trebuie să te trecem la catastiful barierei.

CHIRIŢA: Să mă treci la catastif pe mine?... da ce sunt eu, să mă treci la izvod?... Auzi vorbă!... Măi! că obraznici mai sînt guleraţii işti cu săbiuţe...

Lipseşti, mojice!

Lipseşti de-aice,

Că-ţi sar în păr

Şi te bat măr.

Auzi dîrzie! blăstămăţie!

Obrăznicie

Şi mojicie!

În catastifuri el să mă scrie;

Să-mi facă mie

Catagrafie,

Parcă aş fi marfă de băcălie,

Sau lipscănie!

 

TOŢI

Lipseşti, mojice!

Lipseşti de-aice,

Că-ţi sar în păr

Şi te bat măr.

 

SLUJITORUL (astupîndu-şi urechile): Ho, ţară!... că doar n-am urechi de săftian... Cucoană, avem poruncă să nu lăsăm pe nime-n tîrg, pîn-a nu-l întreba de nume.

CHIRIŢA: Ei! c-or să-mi scoată sufletul... Du-te de scrie c-o venit în laşi: cucoana Chiriţa a banului Grigori Bîrzoi, de la Bîrzoieni, cu Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă, copiii lor.

SLUJITORUL (in parte): Mă!... ce pomelnic (Tare.) Cum ziseşi, cucoană?

CHIRIŢA: Iaca surdu!... (Repede.) Chiriţa, Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă Bîrzoi ot Bîrzoieni. (La surugiu.) Mînaţi, măi, şi luaţi seama la covăţele. (În parte) Aice-n capitală eşti tot cu zilele-n mînă.

SLUJITORUL (în parte): Criţa, Răstiţa, Lăpşiţa şi Gurluiţă Brînzoi!...da... a dracului nume!...parcă se bat babele-n gură... Mă duc să-i torn în catastif. (Merge spre barieră.) Gurluiţă, Lăpşiţa... Criţă... (Iese.)

CHIRIŢA (la surugii): Pornit-aţi, jărpanilor?

SURUGIUL (îndemnînd caii): Hi, hi, hi, hi, copii, nu mă lăsaţi... Hi, hi, tătucă... Hi, hi, mînca-v-ar lupii. (Pocneşte.) Hi, Iudă... Hi, jupitule. Iaca, mă! c-or să mă lase-n troian... Hi, hi, da hi... lua-v-ar dalacu... prohodi-v-ar cioarele!...

CHIRIŢA: (scoţînd capul repede): Tacă-vă gura, beţivilor, că vă aud copilele.

SURUGIUL: Ian lasă-ne, cucoană hai... nu ne mai necăji, că destul necaz avem noi cu rădvanul ista, ardă-l focul...

CHIRIŢA: Ba să te ardă pe tine focul... auzi?... rădvan!... trăsura mea de nuntă, nouă-nouşoară!... de abia din vremea bejăniei... Hai, mînaţi şi nu mai faceţi vorbă.

SURUGIUL: Hi, hi... odată, copii, cu toţi... Hi! lăsa-v-aţi oasele cioarelor şi pielea vameşului... Ha, ho, ha, ho, tbrr... degeaba!... de acum ne-am troienit...

CHIRIŢA: Ne-am troienit?... Iaca! na, şi alta acum... chiar colac peste pupăză! (Feciorului.} Ce stai ca un butuc în capră, mangositule... coboară de-agiută la trăsură... Ian vezi-l, mă rog, parcă-i un boieri!... nu-i bun nici de-o treabă...

FECIORUL (leneş): Dacă-i chiar în zadar... nu ne scoate

CHIRIJA: Sărmane, sărmane... ţi-oi arăta eu acuşi pe dracu, somnorosule... dă... dă!...

FECIORUL (scoborîndu-se): Somnoros, da! şi eu n-am închis ochii de două nopţi!

CHIRIŢA: (sărind din trăsură): Ian auzi-l că şi răspunde!... (Lunecînd.) Carnacsî! că era să-mi rup şalele (împingînd feciorul) Ia, colo... colo la răzor, tontule... pune umăru de-mpinge, că eşti coşcoge... (La surugiu.) Hai, măi, opintiţi vîrtos.

SURUGIUL: Hi, hi, zvînta-v-ar vîntu şi v-aş vînde pastrama!

CHIRIŢA:Tacă-vă gura, blăstămaţilor! că vă aud copilele! (La fete.) Astupaţi-vă urechile! (în parte.) Îi un păcat cu nişte ghiorlani. (La ţigancă.) Da tu, cheramo, ce stai acolo parcă cloceşti ouă... de-te gios să se mai uşureze trăsura.

ŢIGANCA: Cuconiţă, nu mă pot scoborî făr’ de scară.

CHIRIŢA: Scară?... ţi-oi da eu la scară, coţofană... deschide-ţi aripile şi săi la pămînt... da doar mi-i strica cutia... c-atîta-ţi trebuie.

ŢIGANCA (sărind): Valeu!... că mi-am scrîntit piciorul! valeu! (Sărind, scapă cutia, care se strică.)

CHIRIŢA: Tronc! parcă-nadins i-am zis să mi-o strice!... Of! sărăcan de mme! că-mi vine să ţip şi să ieu cîmpii!... Mult oi să mai stau în drum? (Aleargă la oblon si lunecă.) Carnacsî! că mi-o plesnit şireturile de la rochie!... Aristiţo, Calipsiţo, daţi-vă gios şi voi, doar ne-om distroini mai degrabă... ia aşa... frumos, încet, să nu lunecaţi.

 

(Aristiţa şi Calipsiţa se cobor, Guliţă vrea si el să iasă, dar Chiriţa îl opreşte.)

 

GULIŢĂ: (cepeleag si alintat): Să mă cobor şi eu cu ţîţacele?

CHIRITA: Ba nu, Guliţa mamei... nu, drăguţă; mata şezi în trăsură ca să nu răceşti.

GULIŢĂ: E!... neneacă, vreau să mă cobor... na...

CHIRIŢA: Ba nu, suflete... dacă mă iubeşti... şezi mătăluţă locului, puiule, şi te învăleşte cu contăşu băbacăi.

GULIŢĂ: Ei, m-am săturat de contăş; vreau să mă dau pe gheaţă...

CHIRITA: Ba...să nu faci poznă, Guliţa neneacăi, c-apoi s-a mînia nineaca şi nu ţi-a mai cumpăra minavet... ştii mata... minavetu care ţi-am făgăduit...

GULIŢĂ: Aşa! de trii ani de cînd mă porţi cu făgăduinţa...

CHIRIŢA: (sărutîndu-l): Guliţa mamei!... că nostim eşti... nu fii de diochi... (închide oblonul şi zice surugiilor:) Hai, flăcăi, de-acum, că vă făgăduiesc bacşiş bun... cîte un fifirig de om... (Căutînd în culise.) Iaca poznă! da unde-s surugiii?

FECIORUL: Or fi fugit!... cine ştie?... La vro crîşmă poate... (în parte.) Hei, că nu-s şi eu cu dînşii!

CHIRIŢA: O fugit şi m-o lăsat lată în mijlocul drumului!... bre! c-o să mă lovească ceva! (Furioasă.) Ei, apoi să nu te-apuce şaptezeci de năbădăici?... Kirie eleison! (Vine iute în faţa publicului.) Mă rog, cine ţine poştele?... cine-i otcupcicul ghipcanilor?... să deie ochi cu mine, dacă-l ţine curăua... să-i zic două vorbe... da vorbe!... să le pomenească cît o trăi... ştii?... cole... engolpion de anul nou 1844.

 

(Vasile Alecsandri, Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă, în Id.,Opere, V, Teatru, text ales şi stabilit, note şi variante de G. Rădulescu-Dulgheru, Minerva, Bucureşti, 1977, pp. 347-350)

 

 

 
ultimo aggiornamento: 02-Apr-2007
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2020 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina