1821

Politică europeană

5 mai, Napoleon moare pe insula Sfînta Elena; 23 martie, trupele austriece intră în Napoli; Ferdinand I de Bourbon abrogă Constituţia; la Nola, răzvrătire a unui pluton de cavalerie, urmare a căreia suveranul, Ferdinand I, este constrîns să accepte o constituţie precum cea spaniolă din 1812; insurecţie siciliană, căreia îi urmează proclamarea independenţei insulei; 9-10 martie, în Piemonte, izbucneşte insurecţia condusă de Santorre di Santarosa; Vittorio Emanuele I abdică în favoarea fratelui său, Carlo Felice, în absenţa căruia regenţa este asumată de nepotul Carlo Alberto, care îmbrăţişează cauza insurgenţilor, jurînd fidelitate constituţiei. Carlo Felice nu aprobă decizia nepotului său şi îi ordonă să se alăture armatei pentru a lupta împotriva insurgenţilor. Carlo Alberto părăseşte Torino, în vreme ce armata reprimă revolta. În Lombardia-Veneto, sunt judecaţi exponenţii liberalismului Maroncelli, Pellico şi Confalonieri; iunie, la Paris, izbucnesc mişcări revoluţionare 

Politică românească

23 ianuarie, Vladimirescu dă citire Proclamaţiei de la Padeş, program al revoluţiei româneşti; sfîrşitul lui ianuarie, Vladimirescu se retrage în Oltenia, pentru a-şi constitui o armată şi a se aproviziona; în Muntenia şi în Moldova, izbucneşte prima revoluţie îndreptată împotriva jugului otoman; 6 martie, Alexandru Ipsilanti în fruntea unei mici armate eteriste traversează Prutul, intrînd în Moldova; în acelaşi timp, Tudor Vladimirescu, în fruntea armatei sale, se îndreaptă către Bucureşti; 13 martie, Ipsilanti se îndreaptă către Bucureşti; 18 martie, Vladimirescu ajunge la Slatina, unde declară că obiectivul lui este independenţa Munteniei: principatul trebuie scos de sub suzeranitate otomană şi de sub stăpînire fanariotă; 28 martie, Vladimirescu ajunge la porţile Bucureştiului; se răspîndeşte vestea că trupele ruseşti nu vor interveni în ajutorul răsculaţilor; 18 aprilie, Ipsilanti ajunge la Bucureşti; un acord între cei doi conducători prevede ca Vladimirescu să păstreze controlul asupra Munteniei, în vreme ce Ipsilanti se va îndrepta spre nord, către Târgovişte. Ajutorul neacordat al Rusiei determină eşectul răscoalei; 13 mai, trupele otomane intră în Muntenia şi în Moldova; 27 mai, Vladimirescu părăseşte capitala şi se îndreaptă către l’Oltenia, unde se alătură trupelor lui Ipsilanti; 8 iunie, Ipsilanti, bănuindu-l pe Vladimirescu de a fi trădat cauza revoluţionarilor greci, îl arestează şi îl condamnă la moarte; 29 iunie, turcii îl înfrîng pe Ipsilanti la Drăgăşani, obligîndu-l să se refugieze în Transilvania 

Societate, cultură

La Academia Grecească din Bucureşti se închid cursurile (iniţiate în 1689)

Periodice

La Firenze, Gian Pietro Vieusseux întemeiază revista L’Antologia [Antologia] 

Autori, s-au născut

Gustave Flaubert; Charles Baudelaire; Feodor Mihailovici Dostoievski 

Autori, au murit

John Keats; Joseph de Maistre; Carlo Porta; Petru Maior 

Opere străine

Cinque mai [Cinci mai] (Alessandro Manzoni); Poesie edite in dialetto milanese [Poezii editate în dialect milanez] (Carlo Porta); Storia del reame di Napoli dal 1743 sino al 1825 [Istoria regatului Neapole-ului de la 1743 la 1825] (Pietro Colletta); Les soirées de Sankt Petersbourg [Serile de la Sankt Petersburg] (De Maistre) 

Opere româneşti

Istoria lui Şofronim şi a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (Vasile Aaron); Risipirea cea de pre urmǎ a Ierusalimului (Ioan Barac)