1849

Politică europeană

Ianuarie-iulie, în Transilvania, armata moţilor condusă de revoluţionarul Avram Iancu apără Munţii Apuseni împotriva armatei maghiare, care nu reuşeşte să cucerească Munţii. După retragerea armatei austriece în Tara Românească, singurele forţe care se opuneau maghiarilor erau acestea, conduse de tribunii români; ianuarie 5, Pesta este ocupată de trupele imperiale. Pe întreg teritoriul controlat de acestea, se decretează stare excepţională; ianuarie 24, prim-ministrul austriac, prinţul Schwarzenberg, acordă generalului Puchner, comandantul trupelor austriece din Transilvania, permisiunea de a solicita ajutorul trupelor ruseşti, aflate la sud de Carpaţi, în Tara Românească; februarie 5, Adunarea Constituantă proclamă Republica Romană şi declară decăzută puterea laică a Papilor. Giuseppe Mazzini devine unul dintre conducătorii republicii; februarie 12, Marele duce al Toscanei se refugiază, cerînd azil regelui napolitan; februarie 18, la Florenţa este proclamată republica. În aceeaşi zi,de la Gaeta papa cheamă puterile europene, Franţa, Spania, regatul Napoli şi chiar Austria, să intervină pentru a-i restabili autoritatea; februarie 19, la Livorno este proclamată republica; februarie 22, în Piemont, alegerile aduc la putere un guvern favorabil războiului; în fruntea sa se află generalul Chiodo şi democratul Urbano Ratazzi, care au misiunea de a pregăti un nou război cu Austria; martie 12, mulţimea revoluţionară îl sileşte pe regele Piemontului să reia războiul; martie 20, armata imperială din Transilvania se retrage în Tara Românească, din faţa ofensivei maghiare conduse de generalul Bem; martie 23, austriecii iî înfrîng pe Piemontezi la Novara; martie 23-aprilie 1, Brescia e cucerită de austrieci, la capătul unei rezistenţe eroice. Represalii sîngeroase conduse de generalul Haynau; martie 24, abdică regele Piemontului, Carol-Albert, în favoarea fiului său, Vittorio Emanuele II, care încheie armistiţiul cu austriecii la Vignale. Se dizolvă corpurile de armată formate din voluntari, iar o parte a Piemontului este ocupată de Austria; martie 27, Bucovina primeşte o Constituţie imperială, se desprinde de Galiţia şi devine un Ducat Autonom în Imperiul Austro-Ungar, condus de un guvernator numit de Viena; martie 29, la Roma se constituie un guvern republican condus de triumviratul Mazzini-Soffi- Armellini; martie 31-aprilie 2, răscoală la Genova, oraş dominat de democraţi şi de republicani, reprimată de generalul piemontez La Marmora; aprilie 2, Veneţia, asediată de austrieci, proclamă decizia sa de a rezista pînă la capăt; aprilie 2-26, armata maghiară obţine victorii pe toate fronturile împotriva armatei imperiale; aprilie 11, Toscana respinge chemarea din 30 martie de a se uni cu Republica Romană, iar moderaţii îl recheamă pe ducele Leopold, care va reveni pe tronul Toscanei la 24 iulie; aprilie 14, adunarea “reprezentanţilor poporului” decretează detronarea casei de Habsburg şi proclamă Ungaria “stat liber şi independent”, desemnîndu-l guvernator general pe Kossuth Lajos. Se formează o comisie de redactare a Declaraţiei de Independenţă a Naţiunii Maghiare, al cărei text final va fi aprobat de Dietă la 19 aprilie; aprilie 22-23, deputatul român de Bihor în Parlamentul maghiar, Ioan Dragoş, mediază negocieri între Kossuth Lajos şi Avram Iancu; aprilie 23-24, Pesta este evacuată de armatele imperiale, armata maghiară (condusă de generalul Aulich Lajos) intră în oraş; aprilie 24, un corp de armată francez condus de mareşalul Oudinot debarcă la Civitavecchia, chemat de Papă; aprilie 28, voluntarii lui Garibaldi sosiţi din toată Italia opresc primul asalt francez asupra Romei; mai 1, austriecii ocupă Pisa; mai 9, victorie a garibaldienilor asupra napolitanilor, veniţi în sprijinul francezilor, la Palestrina; mai 10-11, austriecii ocupă Livorno şi organizează represalii împotriva revoluţionarilor; mai 11, Palermo se supune autorităţii regale de la Napoli; mai 15, Bologna capitulează în faţa austriecilor; mai 19, garibaldienii îi înving pe napolitani la Velletri; iunie 3, Roma asediată de trupele franceze; iunie 15, armata moţilor îl învinge pe colonelul Kemeny Farkas în Apuseni, lîngă Abrud; iunie 15-18, armata ţaristă rusă începe ofensiva împotriva revoluţiei maghiare, una dintre direcţii fiind Transilvania, unde trupele ruseşti erau conduse de generalul Alexander Lüders; iunie 19, anularea dreptului la liberă asociere în Franţa; iunie-iulie, Garibaldi organzează rezistenţa la Roma; iulie, alegeri în Piemont, încheiate cu venirea la putere a unei majorităţi liberal-democrate; iulie 3, constituţie democratică a Republicii romane; iulie 3, trupele franceze ocupă Roma; iulie 4, triumviratul care conduce Roma ordonă capitularea; iulie 9, Victor Hugo, deputat în Adunarea Legislativă a Franţei, ţine un discurs memorabil despre mizeria socială a Franţei; iulie 11-13, ocuparea Budei şi Pestei de către trupele imperiale conduse de Julius von Haynau; iulie 14, restabilirea autorităţii papale în teritoriile pontificale; iulie 27, în Franţa, o nouă lege restrînge puterile presei; iulie 28, Marele duce al Toscanei intră în Florenţa; toate măsurile revoluţionarilor sunt anulate; iulie 28, moare, în exilul portughez, fostul rege al Piemontului,Carol-Albert; iulie 28, dieta maghiară aprobă legea naţionalităţilor, în urma căreia românii, evreii şi slavii dobîndesc anumite drepturi naţionale; iulie 31, trupele ţariste înfrîng armata maghiară a generalului Bem lîngă Albeşti, în Transilvania; august 1, dieta maghiară şi guvernul se retrag la Arad; august 6, tratat de pace între Piemont şi Austria, prin care se reinstituie stăpînirea austriacă asupra Lombardiei, Veneţiei şi principatelor din Italia centrală; august 9, Kossuth Lajos acordă comanda militară supremă generalului Bem, care este înfrînt a doua zi în bătălia de la Timişoara

Politică românească

Februarie 1, trupele ruseşti intră în Transilvania. Românii înfrîng, în Ardeal, la Mărişel (lîngă Cluj) un corp de armată maghiar; februarie 25, delegaţia românilor din Transilvania, condusă de episcopul Andrei Şaguna, depune la împăratul Austriei Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina, în care se cer: o entitate statală unică pentru românii din Imperiu, reprezentare proporţională într-un Parlament imperial, administraţie în limba română  pentru teritoriile unde românii sunt majoritari; martie 1, armata maghiară a lui Jozsef Bem ocupă Sibiul, de unde Comitetul Revoluţionar se retrage în Tara Românească; mai 1, convenţia de la Balta-Liman între Turcia şi Rusia fixează statutul Principatelor Româneşti după înăbuşirea revoluţiei; mai 6, armata maghiară a maiorului Hatvani încalcă armistiţiul încheiat pe durata tratativelor cu Avram Iancu şi atacă Abrudul, capturînd doi comandanţi români (prefecţii Ioan Buteanu şi Petru Dobra), care vor fi ulterior executaţi; mai 10, armata moţilor lui Avram Iancu eliberează Abrudul, oraş în Munţii Apuseni. Moţii îl acuză de trădare pe Ioan Dragoş, deputatul român care intermediase negocierile cu maghiarii, şi îl ucid; mai 20, armata moţilor îl învinge pe maiorul Hatvani în Apuseni, între Roşia şi Abrud; mai 28, revoluţionarul român Nicolae Bălcescu duce tratative la Debreţin cu Kossuth Lajos, pentru apropierea dintre revoluţionarii români şi maghiari; iulie 6, un corp de armată maghiar încearcă să intre în Apuseni, dar este înfrînt de legiunea tribunului Nicolae Corcheş. Comandantul, Vasvary Pal, cade în luptă; iulie 14, Nicolae Bălcescu şi Kossuth Kajos încheie aşa-zisul “Proiect de pacificare”, în care românilor ardeleni li se promit o serie de drepturi (inclusiv formarea unei Legiuni române), în schimbul renunţării la luptă  

Societate, cultură

Periodice

Autori, s-au născut

Dimitrie Ollănescu-Ascanio; Teodor Ştefanelli  

Autori, au murit

Costache Conachi 

Opere străine

Mémoires d’outre-tombe [Memoriile de dincolo de mormînt] (René de Chateaubriand); La Révolution de 1848 [Revoluţia de la 1848] (Lamartine); Confessions d’un révolutionnaire [Confesiunile unui revoluţionar] (J. Proudhon); David Copperfield (1848-1850, Charles Dickens) 

Opere româneşti

Souvenirs et impressions d’un proscrit par Un Roumain (Ion Heliade Rădulescu); Pocăinţa omului dezmerdat sau vorbire între suflet şi trup şi osebite sfătuiri folositoare trupeşti şi sufleteşti prin culegere versificate şi date la lumină de Anton Pann (Anton Pann)