1850 | Cronologie | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

1850

Politică europeană

Trupele otomane conduse de Omer Paşa înfrîng cetele beilor slavi islamici din Bosnia-Herţegovina şi restaurează autoritatea sultanului în regiune; ianuarie, regele Vittorio Emanuele II rosteşte în Parlament un discurs redactat de Cavour, ostil Austriei, în care lansează expresia “strigătul de durere” (“il grido di dolore”), care va deveni ulterior emblema atitudinii anti-austriece italiene; ianuarie, constituirea, la Londra, din iniţiativa lui Nicolae Bălcescu, a Comitetului Revoluţionar, alcătuit din români, polonezi, cehi, unguri, ruşi, slavi balcanici, care îşi propune să acţioneze din exil pentru eliberarea popoarelor şi reunirea lor într-o mare federaţie; ianuarie 27, regele Ferdinand II de Bourbon înfrînge revolta oraşelor siciliene, ultimul fiind Palermo. Încercarea de revoltă mazziniană condusă de Nicola Garzilli este înnăbuşită pînă la finele lunii; martie 9, ministrul de justiţie piemontez Siccardi trece prin Cameră o lege care anulează o serie de privilegii ecleziastice, inclusiv dreptul de azil. La 9 aprilie, Senatul va sancţiona şi el legea; aprilie 12, Papa revine la Roma; mai 31, o nouă lege electorală în Franţa aboleşte sufragiul universal; septembrie 21, Marele duce al Toscanei, Leopold al II-lea, anulează Constituţia şi introduce un regim absolutist; octombrie 12, Massimo D’Azeglio, numit de rege pentru a forma cabinetul piemontez, îl solicită pe Contele Cavour să accepte un minister, mai întîi pe cel al agriculturii, apoi pe cel de finanţe. Cavour face parte, pentru prima oară, dintr-un guvern; octombrie 20, constituirea primei organizaţii muncitoreşti din Piemont; decembrie 1, constituirea unei ligi politice destinate a preîntîmpina mişcările revoluţionare, din care fac parte Austria, Statul Papal, Toscana, Parma, Modena, Regatul Napolitan 

Politică românească

Iunie 27, înfiinţarea, la Braşov, în Transilvania, a unui liceu românesc, ulterior foarte renumit pentru calitatea învăţămîntului; decembrie 12, cancelaria imperială austriacă decide transformarea episcopiei greco-catolice de la Blaj în mitropolie şi înfiinţarea episcopiilor de Gherla şi Lugoj 

Societate, cultură

 

Periodice

Apare revista bisăptămînală Gazeta de Moldavia; apare revista bisăptămînală Zimbrul

Autori, s-au născut

Mihai Eminescu; Veronica Micle 

Autori, au murit

Constantin Diaconovici Loga 

Opere străine

 

Opere româneşti

Nunta ţărănească (Vasile Alecsandri); Question économique des Principautés Danubiennes (Nicolae Bălcescu); Souvenirs et impressions d’un proscrit (Ion Heliade Rădulescu); La Constitution Roumaine espliquée d’aprés ses vrais principes (Ion Heliade Rădulescu); Le Protectorat du Czar ou la Roumanie et la Russie. Nouveaux documents sur la situation européenne, par J. R., Témoin oculaire des évènements qui se sont passés en Valachie de 1828 à 1849, pref. de S. Rhéal (Ion Heliade Rădulescu); Înţeleptul Archir cu nepotul său Anadan (Anton Pann); Spitalul Amorului sau Cîntătorul dorului, I-VI, (Anton Pann, 1850-1852); Coliba indiană şi poezii diverse (Alexandru Pelimon); Poezii. Martiri de la 19 iunie şi 13 septembrie (Alexandru Pelimon); Convorbiri între un tată şi-ntre fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti (Aron Pumnul) 

 
ultimo aggiornamento: 25-Set-2019
Condividi su Facebook Twitter LinkedIn
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2024 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina