1859 | Cronologie | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

1859

Politică europeană

Corpul de voluntari comandat de Garibaldi eliberează o parte din Lombardia; aprilie 23, imperiul Austriac dă un ultimatum Piemontului, oferindu-i lui Cavour mult-aşteptata ocazie a războiului, convenit în tratatul cu Franţa; aprilie 26, Cavour respinge ultimatumul austriac; aprilie 27, Leopold, Marele duce al Toscanei, este alungat de o revoltă populară din ţară şi baronul Ricasoli cere anexarea la Piemont; aprilie 29, Austria declară război Piemontului; mai 1, ducesa Maria Luisa de Parma pleacă din ţară, conducerea este preluată de o juntă, înlăturată în scurt timp de armată; ducesa revine, pentru a se refugia iarăşi la 9 iunie; mai 3, Napoleon III declară război Austriei; mai 22, moare Ferdinand al II-lea, regele Napoli-ului; îi urmează la tron fiul său, Francisc al II-lea; iunie 4, armata franco-piemonteză îi înfrînge pe austrieci la Magenta; iunie 8, armata Franco-piemonteză intră în Milano; iunie 9, ducesa Maria Luisa de Parma este detronată; guvernul nou instalat este condus de Diodato Pallieri; iunie 11, Francisc, duce al Modenei, este nevoit să se refugieze. Formarea unui guvern pro-sard condus de Luigi Farini; iunie 11-12, mişcare unionistă organizată la Bologna, dar şi în teritoriile pontificale, condusă de “Societatea Naţională”. Armata papală înăbuşă răscoalele din Marche şi din Umbria. Puternică reacţie clericală în Franţa, ceea ce îl nelinişteşte pe Napoleon III; iunie 24, francezii şi piemontezii obţin o mare victorie împotriva Austriei la Solferino; iulie, izbucneşte o răscoală în Romagna, care va forma o ligă militară cu Toscana, Parma şi Modena, ceea ce va împiedica intervenţia trupelor pontificale; iulie 11, Francisc al IV-lea, principele Modenei, este silit să părăsească ţara; iulie 11, armistiţiu încheiat de francezi şi piemontezi cu Austria, la Vilalfranca. Lombardia (fără Mantua) revine Piemontului, Veneţia rămîne Austriei. Cavour demisionează în urma acestui semi-eşec; formarea noului guvern îi revine lui La Marmora; iulie 16, rescript imperial către toate popoarele monarhiei austriece cu privire la consecinţele războiului cu Franţa şi Italia şi la schimbările din aparatul administrativ şi judiciar; iulie 20, convenţie de întrajutorare materială şi militară între reprezentanţii Directoratului Naţional Ungar şi emisarii domnitorului Cuza, valabilă numai în eventualitatea unei revolte maghiare împotriva habsburgilor; august 7, adunarea Toscanei îl declară decăzut pe ducele Leopold şi aprobă unirea cu Piemontul (în 14 august, la fel ca Parma); august 8, cu toate că fusese condamnat la moarte de austrieci, Mazzini vine incognito la Florenţa, dorind realizarea unei eliberări a centrului Italiei şi o expediţie în Sicilia. Se va refugia, de teama unei noi arestări, în Elveţia, în septembrie; august 15, în Franţa, amnistie generală a tuturor deţinuţilor politici; septembrie 6, adunarea constituită la Bologna declară decăderea stăpînirii papale şi unirea cu Piemontul; noiembrie, Romagna, Toscana, Parma şi Modena se supun regenţei prinţului de Carignan, văr al regelui Vittorio Emanuele II, evidenţiindu-se şi pe această cale intenţiile lor de unire cu Piemontul; noiembrie 10, în baza acordurilor preliminare de la Villafranca, la Zürich este semnat tratatul de pace între Piemont, Franţa şi Austria. Piemontul îşi reduce pretenţiile teritoriale, iar Austria renunţă la Lombardia (fără Mantua şi Peschiera) în favoarea Franţei, care urma să le predea Piemontului 

Politică românească

Catolicilor din Principatele Române li se acordă drepturi economice şi politice; ianuarie 17, după calendarul vechi, ianuarie 5, colonelul Alexandru Ioan Cuza este ales în unanimitate domn al Moldovei de către Adunarea electivă; februarie 5, după calendarul vechi, ianuarie 24, Cuza este ales domn şi de către Adunarea Electivă a Tării Româneşti, realizîndu-se, de facto, unirea Principatelor; 1859-1862, Al. I. Cuza ia o serie de măsuri legislative pentru desăvîrşirea Unirii: unifică serviciile vamale, poştale şi telegrafice, realizează un curs monetar unic, adoptă stema Principatelor Unite, unifică armata prin crearea unui stat major unic cu un singur ministru de război etc.; martie, la Constantinopol se constituie o singură reprezentanţă românească; martie 29, convenţie între reprezentanţii emigraţiei ungare şi principele Cuza, privitoare la ajutorul românesc preconizat pentru forţele revoluţionare ungureşti şi sîrbeşti şi la viitoarea confederaţie statală între România, Serbia şi Ungaria; aprilie 7, puterile garante recunosc alegerea lui Cuza; Turcia şi Austria o vor recunoaşte abia la 6 septembrie 1859; mai 22, întrunirea la Focşani a Comisiei Centrale pentru întocmirea legislaţiei comune a Principatelor Române; septembrie, Turcia şi Austro-Ungaria recunosc dubla alegere a lui Cuza. Sultanul emite un firman prin care îl recunoaşte oficial pe Cuza domnitor ales în fiecare din cele două Principate 

Societate, cultură

Este întemeiată Societatea literară “Petru Maior” (Budapesta)  

Periodice

 

Autori, s-au născut

Dimitrie Th. Neculuţă; Nicolae Petraşcu; Lazăr Şăineanu  

Autori, au murit

Alecu Russo 

Opere străine

The Origin of Species [Originea speciilor] (Charles Darwin); La légende des siècles [Legenda secolelor] (Victor Hugo); Oblomov (Ivan Koncearov) 

Opere româneşti

Schiţări de literatură română (Vasile Alexandrescu-Urechia); Esplicarea alegoriilor din “Arpa română” cum şi pasagele şterse de cenzura din această operă (Constantin D. Aricescu); Procesul şi esilul meu la Snagov (Constantin D. Aricescu); Biblia sacra, I-II (trad. de Costache Aristia); Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie (Gheorghe Asachi); Traghedia lui Samson, în cinci perdele (Ioan Barac); Corbea Haiducul (George A. Baronzi); Danubianele (George A. Baronzi); Revederea Moldovei cu România subt Alecsandru Ioan I în 1859 (Ioan M. Bujoreanu); Cîntecul românilor la primirea în Bucureşti a prinţului lor Alexandru Ioan I (Iorgu Caragiali); Moş Trifoi sau Cum ţi-i aşterne aşa vei dormi (Iorgu Caragiali); Equilibru între anthitesi (Ion Heliade Rădulescu, 1859-1869); Odă la România (Radu Ionescu); Viaţa şi proverbele lui ~ de la 1859 decembrie 5 (Celibi Moise); Viitorul Româniii (Mihail Pascaly); Impresiuni de călătorie în România (Alexandru Pelimon)

 
ultimo aggiornamento: 25-Set-2019
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2020 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina