1861

Primele alegeri parlamentare din Italia, sistemul electoral fiind cel prevăzut de legea piemonteză din 1848; februarie 18, este convocat la Torino primul parlament al Italiei; martie 4, parlamentul italian întrunit după capitularea de la Gaeta a ultimei rezistenţe a Bourbonilor napolitani, proclamă unificarea Italiei; martie 17, Vittorio Emanuele II este proclamat rege al Italiei; martie 27, parlamentul proclamă Roma capitală a Italiei; iunie 6, moare Cavour; urmaşii săi vor căuta să respecte valorile impuse de el în politica italiană: moderaţia, constituţialismul, ataşamentul faţă de stat. Postul de prim-ministru va fi ocupat (pînă în martie 1862) de Bettino Ricasoli; septembrie, are loc Conferinţa de la Constantinopol

în Bucovina este adoptată o nouă constituţie, care acorda mai multe drepturi românilor. Puterea legislativă aparţinea Dietei Bucovinei, în frunte cu un Comitet al Tării şi cu un Căpitan al Tării; guvernul român legiferează obligativitatea oficierii cultului ortodox în limba română; ianuarie 8, înţelegere încheiată de principele Cuza cu Klapka Gyorgyi, reprezentantul Directoratului Naţional Ungar, privitoare la ajutorul românesc în caz de revoltă armată antihabsburgică şi la egalitatea în drepturi a românilor din Transilvania; ianuarie 13-16, conferinţă a liderilor politici români ardeleni, la Sibiu, prezidată de Andrei Şaguna şi de Al. Şterca-Suluţiu. Sunt adoptate două rezoluţii: cu privire la recunoaşterea naţiunii române “ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, şi cu privire la utilizarea limbii române în viaţa publică, alături de germană şi de maghiară; februarie 11-12, conferinţa regnicolară de la Alba-Iulia a reprezentanţilor naţiunilor şi confesiunilor transilvane, unde maghiarii cer reintroducerea constituţiei lor din 1849; românii se opun; decembrie 2, Poarta Otomană emite firmanul privind organizarea administrativă a Principatelor, recunoaştere de facto a unirii lor politice şi administrative, dar numai pe perioada domniei lui Cuza; decembrie 23, proclamaţia lui Cuza face cunoscută realizarea unirii Principatelor şi întemeierea naţiunii române 

Noiembrie 4, se înfiinţează la Sibiu “Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (A.S.T.R.A. sau Astra), care se va bucura de un prestigiu deosebit în viaţa politică şi culturală a românilor transilvăneni. Primul preşedinte a fost mitropolitul ortodox Andrei Şaguna; premiera operei Tannhäuser, de Richard Wagner

Misterele căsătoriei, I-III (Constantin D. Aricescu, 1861-1886); Despotismul şi constituţia. Estract din mai multe opere politice (Constantin D. Aricescu); Impresiuni din carnavalul 1861 (George A. Baronzi); Heptameron (George A. Baronzi); Eterie sau Jalnicile scene prilejuite în Moldavia din rǎzvrǎtirile grecilor prin şeful lor lui Alesandru Ipsilanti, venit din Rusia la anul 1821… ed. de banul şi cavaleriul Alecu Balica (Alexandru Beldiman); Nemesis. Satire politice, I-II (Dimitrie Bolintineanu); Cestiunea unirii la Constantinopole (Dimitrie Bolintineanu); Culegere de mai mulţi articoli publicaţi atît în străinătate cît în ţară (Cezar Bolliac); Călătorie arheologică în România (Cezar Bolliac); Monastirile din România (Monastirile închinate) (Cezar Bolliac); Soluţia legală a chestiunii rurale (Alexandru Cantacuzino); Ciocoii vechi şi ciocoii noi, poezii (Alexandru Depărăţeanu); Doruri şi amoruri (Alexandru Depărăţeanu); Mateo Cipriani, Bergamo şi Slujnicarii (Nicolae Filimon); Lectura pentru clasa I primaria. Lecţiuni preparatorie, II (Ion Heliade Rădulescu); Progres general între doe hordii şi natio sau Spoiţii cu roşu şi spoiţii cu albu. Mysteru în doe acte (Ion Heliade Rădulescu); Prescurtare de historia Românilor sau Dacia şi România (Ion Heliade Rădulescu); Ruge şi morala evanghelica pentru clasea I primaria (Ion Heliade Rădulescu); Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Unirea completă a Principatelor (Radu Ionescu); Istoria română naţională pentur tinerimea română (Atanasie Marian Marienescu); Visul de 48 nopţi al lui ~ (Celibi Moise); Independinţa constituţionale a Transilvaniei (Alexandru Papiu Ilarian); 11 Iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbar şi un zarzavagiu (Mihail Pascaly); Memoriu. Descrierea s. monastiri (Alexandru Pelimon).