1864 | Cronologie | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

1864

Politică europeană

Iunie 20, armata italiană intervine de partea Prusiei în conflictul acesteia cu Austria; septembrie 2, înfiinţarea la Londra a Primei Internaţionale; septembrie–1866, iunie, guvern italian condus de generalul Alfonso La Marmora; sub conducerea sa, se mută capitala la Florenţa (iunie 1865); septembrie 15, convenţie franco-italiană prin care Franţa se obligă să îşi retragă trupele din Italia pînă în 1866. În schimb, Italia se angajează să nu atace teritoriile pontificale; tulburări la Torino, la vestea mutării capitalei la Florenţa, înăbuşite de armată. Primul ministru Minghetti îşi dă demisia; decembrie 8, Papa Pius IX promulgă enciclica Quanta Cura, considerată o respingere a liberalismului şi a valorilor moderne, dar şi o amendare vehementă a socialismului şi comunismului. La numai două luni de la semnarea convenţiei cu Franţa se redeschide problema romană

Politică românească

Februarie, legea românească de organizare a armatei, cu patru divizii (la Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Craiova) şi cu domnitorul drept comandant suprem; aprilie 25, guvernul român condus de Mihail Kogălniceanu este sancţionat cu un vot de neîncredere. Domnitorul refuză să accepte demisia guvernului. Miza era constituită de dezbaterile privind legea rurală, declarată inacceptabilă de către conservatori.; mai 14, lovitură de stat la Bucureşti. Domnitorul Cuza dizolvă Adunarea Electivă pe motiv că se opunea legilor propuse de el şi de guvernul Kogălniceanu.  Proclamaţia domnitorului conţine ceea ce va funcţiona ulterior ca o primă constituţie, anume Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris sau Actul adiţional la Convenţiunea din 7/19 august 1858. Prerogativele domnitorului sunt crescute.; mai 22-26, plebiscit în Principatele unite, care aprobă Statutul şi întăreşte puterea executivului; iunie 28, vizită a domnitorului Cuza la Constantinopol, unde se semnează Actul adiţional, deci – se recunoaşte deplina autonomie a Principatelor şi se acceptă lovitura de stat din 14 mai; iulie 14, noua lege electorală românească împarte electorii în două colegii şi lărgeşte participarea la vot prin micşorarea censului; august 26, prin decret domnesc, în Principate este promulgată legea rurală: se desfiinţează obligaţiile feudale, ţăranii sunt împroprietăriţi cu loturile pe care le lucrează, în schimbul unei răscumpărări. Actul urma să intre în vigoare din primăvara anului următor. Prin acest act, 2/3 din pămînturile moşierilor sunt expropriate.. se desfiinţau totodată claca şi dijma; decembrie, Cuza sancţionează Legea instrucţiunii publice: învăţămîntul primar de patru ani este gratuit şi obligatoriu. Se înfiinţează numeroase gimnazii şi licee în oraşe; decembrie, în România se înfiinţează Casa de Economii şi Consemnaţiuni, actualmente cea mai veche instituţie bancară românească cu funcţionare neîntreruptă; decembrie 3, Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi centrale sinodale pentru afacerile religiei române este promulgat de Cuza; este prima lege care prevede explicit autocefalia Bisericii ortodoxe române; decembrie 24, reînfiinţarea fostei mitropolii a Transilvaniei de către mitropolitul Andrei Şaguna şi scoaterea ei de sub jurisdicţia mitropoliei sârbe de la Carloviţ

Societate, cultură

Iulie 16, înfiinţarea Universităţii din Bucureşti; decembrie 5, la Bucureşti se înfiinţează Muzeul Naţional de Antichităţi; înfiinţarea Conservatorului din Bucureşti

Periodice
 
Autori, s-au născut
Artur Gorovei; Elena Văcărescu
Autori, au murit
Simion Bărnuţiu; Ioan Maiorescu
Opere străine
 
Opere româneşti

Orele dalbe (George A. Baronzi); Judecata lui Brînduş. Comedie în trei acte (Ioan M. Bujoreanu); Regulamente pentru vătăşii şi decurii proieptate a se introduce în comunităţile districtului Ţării Făgăraşului (Ion Codru-Drăguşanu); Grigorie Vodă, domnul Moldovei… (Alexandru Depărăţeanu); Luca Stroici, părintele filologiei latino-române (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Filosofia portretului lui Ţepeş. Schiţa iconografică (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Studie critice asupra istoriei române. Cîteva analize literare externe (Raicevich, Wolf, Palanzov, Crusius, Eutropius, Gorczyn) (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Micuţa. Trei zile şi trei nopţi din viaţa unui student (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Proprietarii şi Sǎtenii. Ca în Basarabia. Ca în Bucovina. Cum îi va D. Cogâlniceanul. Pǎrere, Colonie militare (Ion Heliade Rădulescu); Unirea şi unitatea, ed. I, în Instituţiunile României (Ion Heliade Rădulescu); Moldau und Wallachei, în Karl von Rotteck und Karl Welcker, SlaatsLexikon. Encyclopädie der sämmtlichen Staatswissenschaften für alle Stande, dritte Auflage, Bd. I (Ioan Maiorescu); Regulile limbei române pentru începători (Titu Maiorescu); Catastrofa întîmplată boiărilor în muntele Găvanul – 1821, roman (Alexandru Pelimon); Flori de Moldo-România, versuri (Alexandru Pelimon).

 
ultimo aggiornamento: 25-Set-2019
Condividi su Facebook Twitter LinkedIn
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2024 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina