1866

Aprilie 8, tratat de alianţă italo-prusac. În caz de război austro-prusac, Italia va ajuta Prusia şi va obţine,în final, Veneţia; iunie 20, Italia declară război Austriei şi atacă Veneţia; iunie 21, important succes al garibaldienilor împotriva austriecilor, la Bezzeca, în Trentino; iunie 24, înfrîngerea italienilor de către austrieci la Custoza; iulie 20, flota italiană este învinsă de austrieci la Lissa; august 12, acord italo-prusac de încetare a focului, pentru patru săptămîni, semnat la Cormonseste; septembrie, revoltă populară la Palermo, înăbuşită de armată 

Ianuarie 13, în România intră în vigoare Codul civil, realizat după modelul codului napoleonian şi al celui italian; februarie 23, abdicarea lui Cuza, realizată de “monstruoasa coaliţie”; puterea este preluată de o locotenenţă domnească, alcătuită din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Haralambie, împreună cu un guvern provizoriu condus de Ion Ghica. Noua putere caută să evite posibilele mişcări de revoltă ale populaţiei ca urmare a alungării lui Cuza de pe tron; martie 1, înfiinţarea Băncii Naţionale a României; aprilie-mai, mişcări ale ţăranilor grăniceri din sudul Munteniei, provocate de perspectiva anulării reformei agrare a lui Cuza; aprilie 14-20, plebiscit care aprobă venirea pe tronul Principatelor române a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen; mai 22 (după calendarul vechi, mai 10), Parlamentul român îl proclamă domn pe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen; iulie 13, promulgarea Constituţiei române, alcătuită după modelul celei belgiene din 1835; august 11, nouă lege electorală în România, corpul electoral este împărţit în patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. Votul este censitar 

Aprilie 13, înfiinţarea Societăţii literare române, însărcinate cu stabilirea regulilor ortografiei şi gramaticii române. În august 1867 aceasta va deveni Societatea academică română, iar în martie 1869 – Academia Română; octombrie 23, Poarta Otomană îl recunoaşte pe Carol I ca domn, fapt care simbolizează recunoaşterea unirii perpetue a Principatelor române; decembrie 31: O petiţie redactată de George Bariţiu şi semnată de aproximativ 1.500 de fruntaşi ai românilor ardeleni care protestează împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria este depusă la tron de Ion Raţiu

Apare la Paris antologia de versuri Le Parnasse contemporain [Parnasul contemporan], ca reacţie la romantismul considerat depăşit de tinerii scriitori  

Poezii populare ale românilor adunate şi întocmite (Vasile Alecsandri); Despre fabule în genere şi în speciale despre Chichindeal (Vasile Alexandrescu-Urechia); Capii revoluţiunei române de la 1848 judecaţi prin propriile lor acte, I (Constantin D. Aricescu); Dizolvarea camerei elective sau Dare de seamă către alegători (Constantin D. Aricescu); Înalta Curte de Justiţie împotriva opiniei publice (Constantin D. Aricescu); Brises d'Orient, Poésies roumaines (traduites par l'auteur lui-même), précédées d’une préface de M. Ph. Chasles (Dimitrie Bolintineanu); Florile Bosforului (Dimitrie Bolintineanu); Călătorii în Asia Mică (Dimitrie Bolintineanu); Viaţa lui Vodă Cuza (Dimitrie Bolintineanu); Poezii umanitare (Cezar Bolliac); Nu e pentru cine se găteşte ci pentru cine se nimereşte (Iorgu Caragiali); Începutul creştinărei la români (Timotei Cipariu); Omul fizic şi intelectual (Ion Ghica); Iadeş. Comedie într-un act (Pantazi Ghica), Sterian Păţitul. Comedie originală în trei acte (Pantazi Ghica); Despre scrierea limbei române (Titu Maiorescu); Practica lui ~ (Celibi Moise); Poezii (Iosif Vulcan).