1868

Decembrie 6, prin aprobarea legii XLIV/1868 de către împărat, se consfinţeşte oficial teza existenţei unei singure naţiuni politice în Transilvania, şi a unei singure limbi naţionale, cea a statului unitar maghiar 

Ianuarie 20, tratat de alianţă între România şi Serbia; mai 15, liderii politici români din Transilvania se întrunesc şi adoptă Pronunciamentul de la Blaj în care protestează împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria, cer respectarea hotărîrilor Adunării de la 3/15 mai 1848, autonomia provinciei în baza Diplomei leopoldine şi a Pragmaticii sancţiuni, aplicarea legislaţiei votate de Dieta de la Sibiu şi convocarea unei Diete a Transilvaniei cu adevărat reprezentative; iunie 24, împăratul sancţionează despărţirea Bisericii ortodoxe române de cea sîrbă; septembrie 28, Congresul naţional-bisericesc de la Sibiu al ortodocşilor români din Transilvania şi Ungaria formulează principiile autonomiei mitropoliei ortodoxe într-un Statut organic, care va fi sancţionat de împărat în 1869; octombrie 12, ia fiinţă “Asociaţia generală a muncitorilor din Timişoara”, care se va afilia în anul următor Internaţionalei. Liderii ei sunt Carol Farcaş şi Gheorghe Ungureanu 

Patria română (Vasile Alecsandrescu-Urechia); Fabule alese (George A. Baronzi); Dreptul natural privat (Simion Bărnuţiu); Rienzi (Samson Bodnărescu); Drame historice (Dimitrie Bolintineanu); Ştefan Gheorghe Vodă sau Voi face doamnei tale ce ai făcut jupînesei mele (Dimitrie Bolintineanu); Curs întreg de poesie generale, I, Geniul Limbelor, Tractat de versificaţiune, Poemǎ didacticǎ, Sapphice, Lamartiniane, Imitaţiuni, Tergoveştene, Intime (Ion Heliade Rădulescu); Litteratură = politicǎ (Ion Heliade Rădulescu); Contra Scoalei Bărnuţiu (Titu Maiorescu); Practica lui ~ (Celibi Moise); Revoluţiunea română din anul 1848. Muşătoiul, roman, (Alexandru Pelimon); Muza românească. Compuneri originale şi imitaţii din autori Europei (Constantin Stamati).