1872
| Politică europeană |
| Martie 20, moare la Pisa Giuseppe Mazzini; se înfiinţează la Paris Şcoala de studii politice |
| Politică românească |
|
Aprilie 19, se modifică legea tocmelilor agricole din România, astfel ca ţăranii să poată fi obligaţi să execute munci agricole de către forţele de ordine; mai-iunie, tratative, la Pesta, între premierul maghiar Lonyay Menyhert şi fruntaşii români din Ardeal cu privire la statutul naţionalităţilor ne-maghiare; iulie 3, consfătuire a fruntaşilor români ardeleni la Blaj; este elaborat un memoriu în care se cer: reîmpărţirea administrativă a Transilvaniei, în funcţie de repartiţia naţionalităţilor pe regiuni, lege electorală nediscriminatorie, posibilitatea folosirii limbii române la Universitatea clujeană (care urma să se înfiinţeze), recunoaşterea românei ca limbă oficială, alături de maghiară, întrucît era vorbită de majoritatea locuitorilor provinciei |
| Societate, cultură |
| Înfiinţarea unei catedre de limba română la universitatea din viena; este întemeiată Universitatea din Cluj, cu patru facultăţi |
| Periodice |
| Autori, s-au născut |
| Dimitrie Anghel; Alexandru Cazaban; Raicu Ionescu-Rion; Pericle Papahagi; Cincinat Pavelescu; Dimitrie D. Pătrăşcanu |
| Autori, au murit |
| Opere străine |
| Opere româneşti |
|
Flori de la Tuşnad (Constantin D. Aricescu); O preîmblare pe munţi sau Lumea reală şi lumea ideală (Constantin D. Aricescu); Opere complete, I, Limba română şi tradiţiunile ei (George A. Baronzi); Fulga sau ideal şi real. Roman original (Grigore Haralamb Grandea); Eroii Pindului (Grigore Haralamb Grandea); Seraphita şi Oda Romanilor. Poesii inedite, Sburatorul (Ion Heliade Rădulescu); Legende sau basmele românilor. Ghicitori şi proverburi, I-II (Petre Ispirescu, 1872-1876), Prima verba, poezii (Alexandru Macedonski); Arghir şi Ileana Cosînzeana (Marian Atanasie Marienescu); Apele de la Văcăreşti (Matei Millo); Poezii (Iacob Negruzzi); Novele, I-III (Iosif Vulcan, 1872-1873) |