1877
| Politică europeană |
| Aprilie, în Italia, în provincia Benevento, are loc o tentativă insurecţională anarhistă, condusă de Carlo Cafiero şi Enrico Malatesta; este repede înăbuşită; aprilie 23, Rusia declară război Turciei. Armata ţaristă trece graniţa României în drumul său spre Balcani; iunie, Parlamentul italian votează o lege care instituie învăţămîntul gratuit şi obligatoriu de la şase la nouă ani, iar învăţămîntul religios devine facultativ; iunie, eşecul armatelor ruseşti la Plevna, împotriva turcilor. Pierderile suferite sunt foarte mari; iulie 31, Marele duce rus Nicolae, comandantul armatei ţariste în Balcani, adresează domnitorului român Carol o telegramă prin care solicită ajutorul armatei române. În aceeaşi zi, unităţi ale armatei româneşti trec Dunărea; septembrie 11, după lupte grele; românii cuceresc cea mai importantă redută a sistemului fortificat din Balcani, Griviţa I, în marea bătălie de la Plevna; decembrie 10, Osman Paşa, comandantul armatei turceşti din Bulgaria, capitulează în faţa românilor şi ruşilor la Plevna; decembrie 14, după căderea Plevnei, Serbia intră în război împotriva Turciei, alături de Rusia şi de România |
| Politică românească |
| Ianuarie 3-4, protest al Parlamentului român împotriva numirii României, în Constituţia Otomană (proclamată la 11/23 decembrie 1876), drept “provincie privilegiată”; aprilie 16, convenţie româno-rusă (semnată la Bucureşti) prin care armatele ţariste primesc dreptul de a trece prin România spre Balcani, iar Rusia se angajează să apere integritatea României în caz de nevoie şi să îi respecte drepturile politice; aprilie 18, România mobilizează o armată de 100.000 de soldaţi; aprilie 22, România întrerupe relaţiile diplomatice cu Poarta; aprilie 29, Senatul României declară război Porţii Otomane; mai 8, bombardamente turceşti asupra oraşelor româneşti de pe Dunăre: ca răspuns, armata română deschide focul peste Dunăre. Se instituie starea de război cu Imperiul Otoman; mai 21, adunarea Deputaţilor, în sesiune extraordinară, proclamă independenţa de stat a României |
| Societate, cultură |
| Periodice |
| România Liberă |
| Autori, s-au născut |
| Gabriel Donna; Ştefan Petică; Sextil Puşcariu |
| Autori, au murit |
| Costache Caragiali; Simeon Marcovici; Alexandru Papiu Ilarian |
| Opere străine |
| L’Assommoir (Emile Zola); Odi barbare [Ode barbare] (Giosué Carducci, 1877-1889) |
| Opere româneşti |
|
Ecouri poetice (George A. Baronzi); O scenǎ dintr-o mie (George A. Baronzi); Lumea se dǎ pe gheaţǎ (George A. Baronzi); Sergentul rǎnit (George A. Baronzi); Poezii. Culegere ordinată de chiar autorul, cu o pref. de G. Sion, I-II (Dimitrie Bolintineanu); Despre limba română. Suplement la Sintactică (Timotei Cipariu); Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazul (Petre Ispirescu); Asupra situaţiunii (Ioan Alexandru Lapedatu); Istoria archeologiei. Studiu introductiv la această ştiinţă, I (Alexandru Odobescu); Patriotism. Vladimirescu (Alexandru Pelimon); Legenda Murului (Dimitrie Petrino); Domnul Kaniferstan, extras din jurnalul unui trîndav (Moise Ronetti-Roman); Mireasă pentru mireasă (Iosif Vulcan); Orfana Criţului (Iosif Vulcan). |
ultimo aggiornamento: 25-Set-2019