1898

Preotul Romolo Murri, stabilit la Roma, înfiinţează revista Cultura Sociale. Adepţii săi vor fi numiţi “democrat-creştini” şi vor izbuti să înfiinţeze ligi catolice în mai multe provincii, deşi Biserica nu va încuraja acţiunile lui Murri; ianuarie 13, Emile Zola publică manifestul dreyfusarzilor, “J’accuse”, în ziarul L’Aurore. Este considerată data de naştere a conceptului modern al intelectualului angajat; ianuarie 23, guvernul italian încearcă să ia măsuri împotriva creşterii preţului pîinii; ianuarie-februarie, răscoale în regiunea italiană Apulia; februarie 15, decret de lege (IV/1898) care introduce obligativitatea maghiarizării tuturor numelor de localităţi de pe teritoriul Ungariei, o nouă modalitate de maghiarizare forţată a provinciilor cu majoritate ne-maghiară; martie, mari demonstraţii în oraşele importante ale Italiei, provocate de moartea într-un duel al unui lider radical idolatrizat de popor, Felice Cavalotti; mai 6-9, revolte populare la Milano şi Florenţa. Guvernul le înăbuşă crunt, sunt ucise 50 de persoane; iulie 29, nou guvern italian, condus de Luigi G. Pelloux, care ridică starea de asediu şi amnistiază arestaţii politici. Totuşi, peste cîteva luni, înfruntările politice se vor relua

Aprilie 19-21, are loc la Bucureşti Congresul al V-lea al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România; se formează în interiorul său o aripă liberală, a “generoşilor”

Aprilie 4, Spiru Hareţ şi Constantin Dumitrescu-Iaşi elaborează o nouă lege a învăţămîntului care este sancţionată acum; învăţămîntul secundar este stabilit la opt ani, cu două cicluri şi trei şcoli (modernă, clasică, reală). Se acordă o atenţie deosebită claselor gimnaziale, şcolilor normale şi învăţămîntului superior. Este considerată o lege foarte modernă pentru timpul său, iar activitatea lui Spiru Haret îl consacră ca pe marele reformator al învăţămîntului românesc; iulie, savantul român Gheorghe Marinescu foloseşte pentru prima oară în lume tehnica cinematografică pentru cercetări ştiinţifice, în domeniul medicinii; apare la Sibiu prima parte din Enciclopedia Română, coordonată de Corneliu Diaconovici; este inaugurată oficial Universitatea din Cluj

 Poezii , I-II (Costache Bălăcescu); Bolnavul fără voie sau Domn căpitan care şi-a pierdut pantalonii (Cezar Bolliac); Les chimères en danger (Scarlat Cantacuzino); Poet-Poetă, roman (N. D. Cocea); Copil din flori, nuvele (N. D. Cocea); Cîteva strofe (Gabriel Donna); De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie… (Pompiliu Eliade); Cimiliturile românilor (Artur Gorovei); Secunda (Haralamb George Lecca); Sărbătorile la români. Studiu etnografic I. Cîrnilegile (Simion Florea Marian); Gînduri şi vise (George Murnu); Fără noroc (Sofia Nădejde); Scriitori români contimporani (Nicolae Petraşcu); Juvenilia. Proză şi versuri (Sextil Puşcariu); Două măsuri (Moise Ronetti-Roman); Schiţe din Tîrgovişte (Smara); Anecdote afumate (Teodor Dimtrie Speranţia); Mitologie clasică (Lazăr Şăineanu); Mîţa cu clopot ( Iosif Vulcan); Soare cu ploaie (Iosif Vulcan); Prima rochie lungă (Iosif Vulcan); Viaţa la ţară, roman ( Duiliu Zamfirescu)