1912

Martie 4, regele Italiei, Vittorio Emanuele al III-lea, este rănit într-un atentat la Roma; mai 25, reformă electorală în Italia, care introduce sufragiu universal masculin (8,7 milioane de votanţi); iulie 7, aripa reformistă a socialiştilor italieni pierde, la Congresul de la Reggio Emilia, majoritatea în partid. Conducerea ziarului Avanti! îi revine lui Benito Mussolini; octombrie 9, Muntenegrul atacă Turcia: începe primul război balcanic. Austro-Ungaria procedează la o mobilizare parţială şi sprijină formarea statului albanez, la care se opune Serbia; octombrie 18, Tratat de pace între Italia şi Turcia; se recunoaşte statutul Libiei drept colonie italiană, se admite suveranitatea italiană asupra arhipelagului Dodecanez; noiembrie 23, sindicaliştii italieni revoluţionari formează Uniunea Sindicală Italiană, ca alternativă la Camerele de Muncă. Noua organizaţie susţine lupta de clasă şi chiar sabotajul industrial. Va număra în anul următor 150.000 de membri

Iunie 11, congres românesc la Alba-Iulia, la care se adună peste 20.000 de oameni pentru a protesta împotriva proiectului maghiar de înfiinţare a unei episcopii greco-catolice ungureşti, proiect integrat seriei de legi care urmăreau maghiarizarea; iulie 3, grevă generală la Bucureşti; iulie 12-14, la Bucureşti are loc al II-lea Congres al Partidului Social-Democrat din România

Stihuri venerice (Felix Aderca); Fragmente-Romanţe (Felix Aderca); Prin lentile negre (Felix Aderca); Observaţiuni astronomice. Planeta Venus în 1911, comunicare prezentată la Acad. Română (Victor Anestin); Cometele, eclipsele şi bolizii ce s-au observat în România între 1386 şi 1853, după manuscrise şi documente, comunicare prezentată la Acad. Română (Victor Anestin); Romanul Cerului. Astronomie pentru toţi (Victor Anestin); Povestea Cerului (Victor Anestin); Eclipsele sau întunecimile de Soare şi de Lună (Victor Anestin); Die Kalenderreform in den Staaten der griechischen Kirche (Victor Anestin); Oglinda fermecată, fantazii (Dimitrie Anghel); Triumful vieţii, fantazii şi portrete (Dimitrie Anghel); Studii şi articole, pref. de I. Lupaş (George Bariţ); Sirena. Jurămîntul (Zaharia Bârsan); Întuneric şi lumină (Ion Alexandru Brătescu-Voineşti); Les adorables coïncidences. Poésies (Scarlat Cantacuzino); Foiletoane (Alexandru Ciura); Spre cetatea zorilor (Mihail Cruceanu); Zîna din fundul lacului, povestiri (Nicolae Davidescu); Irinel (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Limanuri albe (Ovid Densusianu); Volintirii (Ion Dragoslav), Împăratul Rogojină (Ion Dragoslav); Akim (Victor Eftimiu); Fără suflet (Victor Eftimiu); Poemele singurătăţii. Imnuri creştine. Cîntece de oraş (Victor Eftimiu); Cu privire la Maurice Maeterlinck (Pompiliu Eliade); Versuri şi proză (Gheorghe din Moldova); Descîntece (Enea Hodoş); Opera literară a dlui Vlahuţă (Garabet Ibrăileanu); Trei drame (Nicolae Iorga); Cântece, (Ştefan Octavian Iosif); Flori sacre. Cărţile albe (Alexandru Macedonski); Figurile de ceară. Poeme în proză (Adrian Maniu); Către noua generaţie (Simion Mehedinţi); Caragiale, omul şi opera (Octav Minar); O privire asupra artei dramatice (Corneliu Moldovanu); Venus şi Gioconda (Corneliu Moldovanu); Culegere de colinde, cîntece de stea, vicleime, sorcove şi pluguşoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun şi Anul Nou (Tudor Pamfile); Culegere de ghicitori româneşti (cimilituri) (Tudor Pamfile); Din trecutul cultural al aromânilor (Pericle Papahagi); Poezia înstrăinării la aromâni (Pericle Papahagi); Ce cere publicul de la un deputat şi alte schiţe (Dimtirie D. Pătrăşcanu); Frămîntări (Liviu Rebreanu); Bordeenii (Mihail Sadoveanu); Un instigator (Mihail Sadoveanu); Pe Mărgineanca, roman (Constantin Sandu-Aldea); Fata tatii (Smara); Apriorismul pragmatic (Eugeniu Speranţia); Teatru de familie (Teodor Dimitrie Speranţia); Les sources de l’argot ancien (Lazăr Şăineanu); Tipuri. Încercări literare (Ilie E. Torouţiu), Românii şi clasa de mijloc din Bucovina, I-II (Ilie E. Torouţiu); Ce ştia satul…, comedie într-un act (Ion Valjan); Le Cobzar (Elena Văcărescu; în colab. cu P. Milliet); Draci şi strigoi (Ion Constantin Vissarion); Fără pîine (Ion Constantin Vissarion); Mîrlanii (Ion Constantin Vissarion)