1914 | Cronologie | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

1914

Politică europeană

Martie-1916, iunie, guvern italian condus de Antonio Salandra; iunie, mişcări de stradă în mai multe oraşe italiene, avînd centrul în regiuni unde socialiştii, republicanii, anarhiştii deţineau poziţii puternice (Romagna, Marche). Autorităţile consideră că este vorba de o revoluţie şi desfăşoară trupe pentru menţinerea ordinii. Între liderii mişcării, se numără Benito Mussolini; iunie 28, arhiducele Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Imperiului habsburgic, este asasinat la Sarajevo, de către Gavrilo Princip, într-un atentat organizat de tineri revoluţionari bosniaci. Este pretextul declanşării primului război mondial; iunie-iulie, Italia este membră a Triplei Alianţe, dar Giolitti consideră că atentatul de la Sarajevo nu constituie un casus foederis şi ţara îşi declară neutralitatea; iulie: guvernul maghiar emite 33 de ordonanţe care anulează total sau parţial orice libertăţi cetăţeneşti; iulie, se rup relaţiile diplomatice între Serbia şi Austro-Ungaria, care îşi retrag ambasadele; iulie 28, Austro-Ungaria declară război Serbiei, Belgradul este bombardat de pe Dunăre şi de pe teritoriul austro-ungar. Pînă la 6 august, toate marile puteri vor ajunge să fie implicate în război, de o parte sau de alta; iulie 30, mobilizarea armatei ţariste; iulie 31, ultimatum german adresat Franţei şi Rusiei; iulie 31, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei adresează o scrisoare lui Carol I al României cerînd ca, în virtutea tratatului secret de alianţă, România să intre în război alături de Puterile Centrale; iulie 31, mobilizarea generală în Austro-Ungaria; august 1, mobilizare generală în Franţa; august 3, consiliul de Coroană respinge cererea lui Carol I ca România să intre în război de partea Puterilor Centrale şi proclamă neutralitatea ţării, deşi exista şi un tratat semnat cu Tripla Alianţă; august 3, Germania declară război Franţei; august 11, Franţa declară război Austro-Ungariei; august 12, Anglia declară război Austro-Ungariei; august 12, Austro-Ungaria începe ofensiva pe teritoriul sîrbesc; noiembrie, Benito Mussolini demisionează din Partidul Socialist şi înfiinţează ziarul Popolo d’Italia, finanţat probabil cu capital francez, unde exprimă opinii intervenţioniste

Politică românească

Ianuarie 31-februarie 17, nouă serie de discuţii, fără rezultat, între premierul ungar Tisza Istvan si reprezentanţii mişcării naţionale române din Transilvania; aprilie 19-21, congresul al III-lea al Partidului Social-Democrat din România. Se adoptă un nou statut al Partidului; iulie 30, România primeşte de la reprezentanţii Antantei acordul unirii Transilvaniei cu România, în schimbul intrării în război împotriva Puterilor Centrale; august 23, Partidul Social-Democrat Român, reunit într-un congres extraordinar, se declară împotriva războiului; octombrie 10: moare Carol I al României; îl urmează la tron nepotul său, Ferdinand I; dezbaterile privind intrarea României în război divid clasa politică în trei tabere: anantofilii (Nicolae Iorga, Octavian Goga), germanofilii (P.P. Carp, Titu Maiorescu), guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu (care considera că intrarea în război trebuie făcută doar atunci cînd aceasta decizie va asigura ţării realizarea ulterioară a unităţii naţional

Societate, cultură
Vasile Pârvan deschide săpăturile arheologice de la Histria
Periodice
 
Autori, s-au născut
 
Autori, au murit
Dimitrie Anghel; Mircea Demetriade; Pompiliu Eliade; Emil Gârleanu
Opere străine
The Dubliners [Oameni din Dublin] (James Joyce)
Opere româneşti

Arhanghelii. Roman din viaţa românilor ardeleni (Ion Agârbiceanu); Se face ziuă (Zaharia Bârsan); Poezii (Neculae Beldiceanu); Fetiţa doctorului (Nicolae N. Beldiceanu); Educaţia socială a naţiunii armate (Gheorghe Brăescu); Statui. Sonete (Mihai Codreanu); Poveşti de Crăciun (Ion Dragoslav); Două cruci. Roman din viaţa macedoneană (Victor Eftimiu), Poveste de Crăciun (Victor Eftimiu); Napoleon I (Victor Eftimiu); La Roumanie au XIXe siècle, tomes I-II (Pompiliu Eliade); Opere complete (Mihai Eminescu); Bisericuţa din Răzoare (Gala Galaction); Eminescu (Gala Galaction); Domnul notar. Dramă în trei acte din viaţa Ardealului (Octavian Goga); Cuceritorul, comedie în trei acte (A. de Herz); Pe drumuri de munte (Calistrat Hogaş); Constantin Brâncoveanu, dramă în cinci acte (Nicolae Iorga); Cinci conferinţe despre Veneţia (Nicolae Iorga); Crăngi (Haralamb George Lecca); Primăvara literară (Simion Mehedinţi); Poezii (Veronica Micle); Dinu Milian, II – O viaţă (Constantin Mille); Garoafe roşii (Claudia Millian Minulescu); Eminescu în faţa justiţiei (Octav Minar); Umbra lui Christ (Octav Minar); Veronica Micle, muza lui Eminescu (Octav Minar); Fluturii. Comedie în versuri (Corneliu Moldovanu); Ispitirea de pe munte (Dimtirie Nanu); Cromatica poporului român, în colab. cu M. Lupescu (Tudor Pamfile); Diavolul învrăjbitor al lumii (Tudor Pamfile); Însemnări cu privire la moşia, satul şi biserica de la Strîmba din com. Puieşti, jud. Tutova, în colab. cu V.C. Nicolau (Tudor Pamfile); Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului (Tudor Pamfile); Sărbătorile la români. Crăciunul (Tudor Pamfile); Un tăciune i-un cărbune. Poveşti (Tudor Pamfile); Matache Pisălog (George Ranetti); Privelişti dobrogene (Mihail Sadoveanu); Departe… (Mihail Săulescu); Gramatica limbii române (Ioan Slavici); Letopiseţi (Mihail Sorbul); Erorile utilitariste în pedagogia spenceriană (Eugeniu Speranţia); Patru zile în Ardeal (Constantin Stere); Amintiri despre Eminescu (Teodor Ştefanelli); Oameni şi cărţi (Ilie E. Torouţiu); Frunză verde… Cîntece poporale din Bucovina (Ilie E. Torouţiu); La Dormeuse évéillée (Elena Văcărescu)

 
ultimo aggiornamento: 25-Set-2019
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2020 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina