Speranţia Teodor Dimitrie

Prozator şi dramaturg, folclorist. Studii universitare la Iaşi; se apropie de mişcarea socialistă, membru al Cercului socialist din 1880). Studii de filosofie la Liège (doctorat în 1886). Este între redactorii fondatori ai ziarului socialist Besarabia şi ai revistei Contemporanul (1881-1888), de unde se va muta la Revista nouă (1889). Debutează cu versuri la Perdaful (1873). Preocupările sale pe teme folcloristice îl fac să publice un număr apreciabil de culegeri şi studii de specialitate, să predea cursuri universitare în acelaşi domeniu, etc. Colaborează la Contemporanul, Adevărul, Convorbiri literare, Dimineaţa, Familia, Graiul nostru, Literatura şi arta română, Munca literară şi ştiinţifică, Noua revistă română, Rampa, Revista nouă, Universul etc. Ca scriitor, autor de anecdote şi de teatru, se bucură de succes în epocă

Anecdote populare (Bucureşti, 1889; ed. lI, 1892); Alte anecdote populare, II (Bucureşti, 1892); Fabula în genere şi fabulişti români în specie (Bucureşti, 1892, extras); Tot anecdote populare, III (Bucureşti, 1893); Homer întinerit. Cartea I din Iliada (Bucureşti, 1893); Vorba de acasă (Bucureşti, 1893); Proza, I-II (Bucureşti, 1893-1894); Teatru, I (Bucureşti, 1894); Mama soacra. Pe neaşteptate. La moşi. De-ale căsniciei, I, teatru (Bucuresti, 1894); Anecdote afumate (Bucureşti, 1898); De necaz, teatru sătesc (Bucureşti, 1900); Ce face beţia, teatru sătesc (Bucureşti, 1900); Minunea vieţii şi cheia lumii (Bucureşti, 1902); Feighéla, roman (Bucureşti, 1902); Anecdote botezate (Bucureşti, 1903); Anecdote piperate (Bucureşti, 1903); Pentru toţi copiii (Bucureşti, 1904); Introducere în literatura populară română, studiu comparativ (Bucureşti, 1904); Lămuriri asupra literaturii române culte şi populare (Bucureşti, 1906); Versificaţiunea română şi originea ei (Bucureşti, 1906); Ce poate lenevia, dramă populară în un act (Bucureşti, 1908); Fete de azi, I-II, roman (Bucureşti, 1908); Scriitori vechi (Bucureşti, 1909); Anecdote nouă (Bucureşti, 1909); Anecdote marinate (Bucureşti, 1911); Teatru de familie (Bucureşti, 1912)