Heliade Rădulescu Ion | Autori | Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI - UniFI
Salta gli elementi di navigazione
banner
logo ridotto
logo-salomone
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
Menù principale

Heliade Rădulescu Ion

Data şi locul naşterii

6 ianuarie 1802, Tîrgovişte

Data şi locul morţii

27 aprilie 1872, Bucureşti

Abstract

Poet, prozator, traducător, filolog. Descendent al unei familii de origine greacă stabilită în Muntenia, începe să studieze cu preceptori greci, îşi completează studiile la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu. Potrivit tradiţiei, ar fi învăţat româneşte citind romane populare şi operele istorice ale latiniştilor ardeleni. În 1818 este admis la Colegiul „Sf. Sava” ; în 1820, devine ajutorul întemeietorului şcolii, G. Lazăr, predînd aritmetică şi geometrie. Implicat alături de Lazăr în conducerea şcolii, începe o intensă activitate culturală: este membru fondator al Societăţii Literare (1827), al Societăţii Filarmonice (1833), fondator al primelor reviste culturale din Muntenia, Curierul românesc (1829), Muzeu naţional (1836), Curier de ambe sexe (1837), Almanah literar pe anul 1839 (1839), director al Arhivei Muntene. Participă la revoluţia de la 1848, asumînd funcţii în guvernul provizoriu; se numără printre autorii „Proclamaţiei de la Izlaz”. La înfrîngerea mişcări, se refugiază mai întîi la Paris, apoi pe insula grecească Chios şi la Constantinopol. În 1859, revenit în ţară, este obligat să înfrunte neînţelegerea generaţiei postpaşoptiste care consideră depăşite idealurile sale de reformator iluminist. Savant eclectic şi enciclopedic, Heliade Rădulescu caută să inoveze practica culturală şi lingvistică, este cel dintîi a teoretiza reforma limbii bazate pe criterii fonetice – iar nu etimologice, cum propuseseră reprezentanţii Şcolii Ardelene – luînd în considerare afinităţile cu alte limbi romanice, cu precădere cu italiana; în literatură, proiectează realizarea unei „Biblioteci generale”, alcătuită din traduceri ale autorilor clasici şi moderni, pentru a oferi modele viitoarelor generaţii de scriitori, depăşind lipsa unei tradiţii literare autohtone. Poet vizionar, ilustrează numeroase genuri, între care balada, căreia îi aparţine unul dintre textele cele mai reprezentative din poezia romantică, Zburătorul (1843)

Bibliografie

Culegere din scrierile lui I. Eliade de proze şi de poesie (Bucureşti, 1836; ediţie cu alfabet de tranziţie); Culegere din scrierile lui Eliade de prose sci poesie (Bucureşti, 1836; cu alfabet chirilic şi cu un conţintu diferit de al volumului omonim); Hristianismu la începutul sǎu. Estract din cele din urmǎ zile ale lui Pompei. Imitaţie de Heliade (Bucureşti, 1836); Asupra traducţiei lui Omer (Bucureşti 1837); Cǎderea dracilor (Bucureşti, 1840); Mic curs de moralǎ (Bucureşti, 1840); Paralelismu între limba romanǎ şi italianǎ, Partea I (Bucureşti, 1840); Paralelismu între dialectele românu şi italianu sau Forma ori gramatica aquestoru dialecte, Partea II, (Bucureşti, 1841); Prescurtare de gramatica limbei romano-italiene (Bucureşti, 1841); Vocabularu de vorbe curate române şi strǎine (Bucureşti, 1842); Elemente de istoria universalǎ spre întrebuinţarea şi ajutorul junimei que urmeada clasele quelle de jos de umaniore, culeasǎ şi trad. în româneşte de Eliade Rǎdulescu (Bucureşti, 1843); 20 decembrie 1843 la Estraordinara Generala Adunare de ~ (Bucureşti, 1843); Pokrestenieto na ednogo cbiascennika isidin, ili Nacealoto na Hristi anstboto cobrano otǎ I. Eliada…, trad. în limba bulgarǎ de Vasili Sviciovci (Bucureşti, 1845); Vocabularu de vorbe streine în limba românǎ, adicǎ Slavone, Ungureşti, Turceşti, Nemţeşti, Greceşti... (Bucureşti, 1847); Michaiu. Fragment d’opera în ajunul bataliei de la Călugareni (Bucureşti, 1848); Souvenirs et impressions d’un proscrit par Un Roumain (Paris, 1849); Souvenirs et impressions d’un proscrit (Paris, 1850); La Constitution Roumaine espliquée d’aprés ses vrais principes (Paris, 1850; trad. rom. Constituţia româneascǎ de la 1848 explicatǎ dupǎ adevǎratele salle principe, în Equilibru între anthitesi, 1859); Le Protectorat du Czar ou la Roumanie et la Russie. Nouveaux documents sur la situation européenne, par J.R., Témoin oculaire des évènements qui se sont passés en Valachie de 1828 à 1849, pref. de S. Rhéal (Paris, 1850); Epistole şi acte alle ómenilor miscarii romane din 1848 (Paris, 1851); Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine, ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie (Paris, 1851); Cyclopele tristei figure Tandalida sau Tândala shi Pacala. Poema eroica (Paris, 1854); O festa în comemoratia dillei de 23 sept. 1854 sau Cobza lui Marinica. Opera seria în doe parţi Trilalà, Tralà, Tralà, Tralà, adico Etcetera (Beciu, 1855); A.M. St. Marc-Girardin (Constantinopole, 1856);. Descrierea Europei dupe Tractatul din Paris, de Ioan Prosdociu (Paris, 1856); Românilor’, f.l., 1856; Biblicele sau Notiţii historice, philosophice, religiose şi politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Dossier relatif aux Principautés Danubiennes (s.l., 1858); Collectio de brebenei şi viorelle de J.R. Diverse (Bucureşti, 1860); Diverse, II, [Issachar, Englessi şi Francesii sau Dreptul şi datoria, libertatea şi egalitatea]. Studii (Bucureşti, 1860); Diverse, II [Anco o data Progresu, Conservaţia şi Adunarea generalǎ de J. R.] (Bucureşti, 1860); [parţial identic cu volumul precedent]; Diverse, V, Poezii inedite [ Tandalida, ed. II; Fa-me tata sa-ti sémen sau generatia actuale din generatia trecuta de C. Bălăcescul; Din alle lui Constantin Facà. Françositele] (Bucureşti, 1860); Litteratura. Critica, I (Bucureşti, 1860); Lectura pentru clasa I primaria. Lecţiuni preparatorie, II (Bucureşti, 1861); Progres general între doe hordii şi natio sau Spoiţii cu roşu şi spoiţii cu albu. Mysteru în doe acte (Bucureşti, 1861); Prescurtare de historia Românilor sau Dacia şi România (Bucureşti, 1861; ed. II, Elemente de Historia Romilor sau Dacia şi România, Bucureşti, 1869); Abecedaru séu Manual de silabism, I, (Bucureşti, 1870); Ruge şi morala evanghelica pentru clasea I primaria (Bucureşti, 1861; ed. II, Ruge şi moralea evanghelica pentru clasele primare, Bucureşti, 1894); Instituţiunile României. Tabel historicu de la Trajan pânô în dillele nóstre de ~ (Bucureşti, 1863; ed. III, 1894); în Memoria Mariei Paucésca nascuta Zossima (Bucureşti, 1863); La Îmmormêntarea reposatului Ioanne Vacarescul, Oratio funebra, Pronunţiatu la 5 Mart. (Bucureşti, 1863); Pace sau însoçire între Averea nemişcǎtoare şi între Bani sau casǎ de credit reciproc (Bucureşti, 1863); Vot universal şi resvot universal (Bucureşti, 1863; ed. III, Votul, resvotul universal, 1863); Proprietarii şi Sǎtenii. Ca în Basarabia. Ca în Bucovina. Cum îi va D. Cogâlniceanul. Pǎrere, Colonie militare (Bucureşti, 1864); Unirea şi unitatea, ed. I, în Instituţiunile României (ed. II; Jassy, 1864); Curs întreg de poesie generale, I, Geniul Limbelor, Tractat de versificaţiune, Poemǎ didacticǎ, Sapphice, Lamartiniane, Imitaţiuni, Tergoveştene, Intime (Bucureşti, 1868); Litteratura = politicǎ (Bucureşti, 1868); Equilibru între Anthitesi sau Spiritul şi Materia (Bucureşti, 1859-1869); Hymnul creaţiunii (Bucureşti, 1869); Curs întreg de poesie generale, II Despre epopee, Anatolida sau Omul şi forţele, poema în doe-zeci canturi. I. Empyreul şi Tohu-Bohu; II, Hymnul creaţiunii; III, Viaţa sau Androgynul; IV, Arborul sciinţei; V, Moartea sau fraţii (Bucureşti, 1870); Curs întreg de poesie generale, III, Partea I. Ossianice. Fingal (Bucureşti, 1870); Curs întreg de poesie generale, III, Partea III. Epicele. Infernul dupǎ D. Alighieri (Bucureşti, 1870); Lecturǎ, noţiuni grammaticale (Bucureşti, 1870); Principia de orthographia romana (Bucureşti, 1870); Seraphita şi Oda Romanilor. Poesii inedite, Sburatorul (Bucureşti, 1872); La Dacia e la Romania. Compendio di Storia rumena. Tradotto dal rumeno e preceduto da una biografia dell’autore per Maria Gr. Stefanescu (Napoli, 1876); Curs de poesie generale. Dramaticele. Brutu. Tragedie în cinci acte dupǎ Voltaire. Scriere posthuma (Bucureşti, 1878); Curs de poesie generale, IV. Epicele, Michaida; T. Tasso, Gerusaleme Liberata, cântul VII; L. Ariosto, Orlandu furiosul, cântul IV (Bucureşti, 1880); Curs de poesie generale. Fabulele lui Eliade Rǎdulescu (Craiova, 1883); Curs de poesie generale. Satirele şi fabulele lui Eliade Rǎdulescu (Craiova, 1883); Cântarea cântǎrilor adaptatǎ la inclitul connubiu al M.M.L.L. Carol I şi Elisabeth (Bucureşti, 1869; ed. IV, 1870); Christianismul şi catlholicismul (Bucureşti, 1870); Proclamaţiunea rescularei naţionale de la 1848 în capulu cǎreia s’a aflatu Ion Heliade Rǎdulescu (Bucureşti, 1881); Drei Gedichte, Aus dem Romänischen in’s deutsche übersetzt von M.S. Möckesch (Bukarest, 1887); Scrisori din Exil, cu note de N. B. Locusteanu (Bucureşti, 1891); Historia criticǎ universalǎ. Scriere posthumǎ, I-II (Bucureşti, 1892); Amintiri asupra Istoriei regenerǎrei române sau Evenimentele de la 1848 (Bucureşti, 1893); Cântarea dimineţei. Cuvintele de -, Musica de B. Fianchetti (Bucureşti, 1893); Fabule, (ed. II, Bucureşti, 1894); Un respuns Prinţului Georgie Bibescu asupra revoluţiunii române din 1848, denigratǎ de Domnia-Sa şi Satira contra generalului Duhamel, trimis de Rusia în Principatele Danubiene la 1848 (Bucureşti, 1901); Bucǎţi alese, culegere, introd. şi note de M. Stǎncescu (Bucureşti, 1909); Michaida. Fragment epic (ed. III, Bucureşti, 1909); Scrieri alese d’ale lui Heliade Rǎdulescu, care pot servi şi şcoalelor secundare de ambele sexe, fiind conform cu programele de studii, pref. de Al. Heliade-Rǎdulescu şi cu o prescurtare din biografia lui Ion Heliade-Rǎdulescu de M. Stǎncescu. Discursul lui Hasdeu ţinut la Acad. Românǎ în 1902. Bibliografie analiticǎ de scrierile lui Heliade Rǎdulescu, ed. I (Bucureşti, 1909); traduceri: Levizac şi Moysant, Regulile sau grammatica poezii (Bucureşti, 1831); Fanatismul sau Mahomet Proorocul (Bucureşti, 1831-1834); Marmontel, Bǎrbatul bun (Bucureşti, 1832); Idem, Femea bunǎ (Bucureşti, 1832); L.B. Francoeur, Aritmetica (Bucureşti, 1832, 1835); Byron. Din scrierile lui Byron, Partea IlI (Bucureşti, 1834); Molière, Amfitrionul (Bucureşti, 1835); J.-J. Rousseau, Julia sau Noua Eloïse (Bucureşti, 1837); Byron, Din operile lui Byron, tomo I-II (Bucureşti, 1837-1839); I. Miniat, Cuvinte... (Bucureşti, 1839); M. de Cervantes, Don Chishot de la Mancha (Bucureşti, 1840); F. Romani, Norma (Bucureşti, 1843); Al. Dumas, Din Corricolo, partea I-II (Bucureşti, 1846-1847); Idem, Speronare, I-III (Bucureşti, 1846-1847); Byron, Don Juan (Bucureşti, 1847); E. Sue, Crucea de argintu (Bucureşti. 1858); Biblia sacra, fascicula 1-5 (Paris, 1858-1860); V. Hugo, Hernani (Bucureşti, 1863); D. Alighieri, Infernul, Cînt I-V, în Curs de poesie generale, III, partea a 2-a (Bucureşti, 1870); Voltaire, Brutu, în Curs de poesie generală, III Dramaticele (Bucureşti, 1878); L. Ariosto, Orlandul furiosul, Cînt IV, în Curs de poesie generală, III, fascicula IV (Bucureşti, 1880); T. Tasso, Gerusaleme liberata, Cînt VII, în Curs de poesie generală, III, fascicula IV (Bucureşti, 1880)

PDF

1. Domnul Sarsailă autorul; 2. Literatura = Politica; 3. O noapte pe ruinele Tîrgoviştii

 
ultimo aggiornamento: 15-Ott-2019
Cronologia della Letteratura Rumena - UniFI
© Copyright 2012-2020 Università degli Studi di Firenze - p.iva | cod.fiscale 01279680480
Unifi Dipartimento di Formazione, Lingue, Intercultura, Letterature e Psicologia (FORLILPSI) Home Page

Inizio pagina